- Home
- Economic
- BUCUREŞTI, (16.07.2014, 18:12)
- Ovidiu Tempea
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
MTO presupune în 2015 venituri în plus sau tăieri de cheltuieli de 3,5 miliarde lei, potrivit datelor CE
Obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) pentru 2015 necesită măsuri care să ducă la venituri suplimentare sau tăieri de cheltuieli în sumă de cel puţin 3,5 miliarde lei, reiese din datele prezentate în primăvară de Comisia Europeană, fără a lua în calcul reducerea CAS cu 5 puncte.
Urmărește
959 afișări
MTO presupune în 2015 venituri în plus sau tăieri de cheltuieli de 3,5 miliarde lei, potrivit datelor CE (Imagine: Shutterstock)
"Medium-Term budgetary Objective" - MTO (obiectivul bugetar pe termen mediu) este un indicator calculat pentru fiecare stat membru în parte, definit prin compactul fiscal, care priveşte nivelul deficitului structural şi prin care Comisia Europeană încearcă să se asigure că deficitele publice nu vor mai depăşi pragul de 3% din PIB nici în condiţii de contracţie economică.
După criza datoriilor suverane, statele euroepene şi CE au convenit că nu este suficient criteriul privind limita de deficit bugetar de 3% stabilită la Maastricht, astfel că s-a decis crearea compactului fiscal european, care stabileşte că dacă datoria publică este semnificativ sub 60% din PIB şi riscurile la adresa sustenabilităţii finanţelor publice pe termen lung sunt reduse, iar deficitul structural nu poate trece de 1% din PIB.
ULTIMELE ȘTIRI
-
COVID a fost scăpat dintr-un laborator din China, potrivit FBI. Agenția nu a avut voie să-l informeze pe Biden
-
Surpriză: Producătorii ruşi ai rachetei Oreshnik au folosit instrumente occidentale
-
Criza politică din Coreea de Sud se adânceşte: Parlamentul a votat şi pentru destituirea preşedintelui interimar
-
Putin afirmă că premierul slovac Robert Fico s-a oferit să intermedieze negocierile de pace dintre Rusia şi Ucraina
Deficitul structural este calculat în funcţie de cheltuielile primare ale statului (cheltuieli angajate pe termen lung şi care nu pot fi modificate rapid, în funcţie de ciclul economic), precum şi în funcţie de diferenţialul între PIB realizat sau estimat şi creşterea economică potenţială (optimă), care nu creează derapaje. România are ca ţintă pentru 2015 atingerea unui deficit structural de 1% din PIB.
Comisia Europeană estimează că România va avea anul viitor, în condiţiile fiscale actuale, un deficit bugetar de 1,9% din PIB, atât în termeni cash, cât şi ESA, ceea ce va corespunde unui deficit structural de 1,7%. Analiza CE a fost realizată luând în calcul toate măsurile fiscale de la începutul acestui an, dar fără a încorpora reducerea CAS.
În cadrul acordului cu FMI şi CE, autorităţile române au convenit că un deficit bugetar cash de 1,4% din PIB în 2015, care corespunde unui deficit structural de circa 1% din PIB.
Practic, Comisia Europeană estimează că România ar trebui să adopte pentru 2015 măsuri suplimentare de creştere a veniturilor sau scădere a cheltuielilor echivalente cu 0,5% din PIB, în condiţiile în care atât cheltuielile cu pensiile şi salariile, cât şi cele cu investiţiile ar rămâne în limitele bugetare din prezent.
La un PIB de circa 698 de miliarde lei estimat pentru 2015, acest efort suplimentar reprezintă circa 3,5 miliarde lei.
CE nu a luat însă în calcul creşterea cheltuielilor de apărare şi nici alte măsuri anunţate de Guvern în vară, după plecare msisiunii FMI-CE.
Deficitul cash pentru 2014 este estimat la circa 2,2% din PIB, iar reducerea acestuia la 1,4% din PIB, ar presupune, la un calcul contabil, un efort bugetar de circa 5,5 miliarde lei.
Comisia Europeană estimează, însă, că în 2015 creşterea economică de 2,6% se va baza în mai mare măsură pe creşterea consumului intern şi nu doar pe exporturi, ceea ce va avea ca impact o majorare mai accelerată a veniturilor bugetare.
Aceste proiecţii nu ţin cont, însă, de alte măsuri care nu au fost convenite cu misiunile de evaluare ale acordului cu FMI şi CE. De altfel, experţii internaţionali au plecat de la Bucureşti în urmă cu o lună anunţând că acordul se suspendă până în noiembrie, întrucât autorităţile nu au adus suficiente argumente privind sustenabilitatea măsurii de reducere a CAS cu cinci puncte procentuale.
Potrivit estimărilor, reducerea CAS cu cinci puncte procentuale ar avea un impact bugetar anual de cel puţin 5 miliarde lei.
Preşedintele Traian Băsescu i-a spus, luni, premierului Victor Ponta, că ar fi "unfair" să intre în alegeri fără să trimită bugetul pe 2015 la Parlament, ca un comentariu la afirmaţia lui Ponta că, atunci când va trece de Parlament, bugetul va veni la el sau al noul preşedinte al ţării.
La afirmaţia preşedintelui Băsescu potrivit căreia România mai are de acoperit şi MTO (Medium Term Objective - Obiectiv bugetar pe termen mediu, n.r.), premierul Ponta a întrebat mai întâi "Poftiţi ?", iar după ce preşedintele Băsescu a reluat că mai există şi MTO-ul, care mai înseamnă vreo 6 miliarde, 5, 6 miliarde, Ponta a răspuns: "O să lucrăm la toate".
Preşedintele a întrebat dacă reducerea CAS se va face pe baza unor majorări ultewrioare de taxe, dar nu a primit un răspuns.
Ponta a declarat miercuri că reducerea CAS este acoperită contabil din creşterea accizei, taxa specială pe construcţii şi încasări suplimentare inclusiv pe baza noii Legi a insolvenţei, dar economia nu necesită doar contabilitate, ci şi un pic de minte care uneori lipseşte "la cel mai înalt nivel".
"Ministrul Voinea mă întreba dacă preşedintele ştie că acea reducere a deficitului, faimosul MTO pe care l-a învăţat toată lumea aşa deodată, este trecut şi în Legea bugetului de stat, şi în Strategia fiscal-bugetară, nu era ceva rău. Ceea ce românii nu ştiu este că e o decizie criminală, antiromânească, a preşedintelui Băsescu - Polonia şi Ungaria ajung la aceleaşi ţinte de deficit structural în 2018, nu în 2015, Franţa, Italia, Portugalia, toţi ceilalţi, în 2017 -. Băsescu a vrut 2015, ca «după noi, potopul». Strict ca sustenabilitate - m-am uitat încă o dată pe toate datele - avem anual o încasare suplimentară de 2,6 miliarde din creşterea accizei, 1,5 miliarde din taxa specială pe construcţii şi, am verificat şi acum, faţă de anul trecut, la venituri curente, pe primele şase luni avem 3 miliarde de lei în plus. Deci, dacă e vorba de contabilitate, acoperim contabil, doar că economia nu e doar contabilitate, mai e şi un pic de minte care uneori lipseşte la cel mai înalt nivel", a spus Ponta în şedinţa de guvern.
El a făcut referire din nou şi la veniturile care ar urma să fie atrase pe baza noii Legi a insolvenţei, statul având de recuperat 41 miliarde lei de la firme în insolvenţă, şi din reorganizarea ANAF.
"Dacă nu facem acum reducerea CAS, cu creştere economică, încasări suplimentare şi venituri certe, înseamnă că nu o să mai putem să o facem niciodată", a spus Ponta.
Premierul a mai arătat că evaziunea fiscală la CAS a crescut de la 10 la 19 miliarde lei când Guvernul Boc a mărit contribuţiile de asigurări sociale.
El a afirmat că reducerea CAS reprezintă o măsură bună, dar şi sustenabilă, fiind discutată cu mediul de afaceri, din partea cărora există susţinere, cu Banca Naţională şi partenerii financiari internaţionali, care atenţionează că taxarea muncii este încă acel capitol la care România nu este competitivă.
Citește pe alephnews.ro: Moldova își crește bugetul pentru apărare. Parlamentul a aprobat o nouă strategie pe 10 ani
Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO
Citește pe www.zf.ro: Cum poate România să ajungă o forţă în regiune şi să lase în urmă toţi vecinii
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO
De la anul „ultra-bogaţilor”, la cel în care trebuie să ne confruntăm cu consecinţele deceniilor de acumulări de datorii. Ce s-ar putea întâmpla în 2025?
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Una dintre cele mai râvnite femei din lume s-a despărțit de iubitul fotbalist. Cine e latino loverul de care s-a îndrăgostit
PROSPORT.RO
Ce a putut să scrie o tânără pe salata boeuf, de Crăciun? Au râs cu lacrimi când au văzut mesajul genial
CANCAN.RO
Cristina Demetrescu ne spune care sunt cele 2 zodii care își vor schimba radical viața în 2025
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe