Olteanu, BNR: România îşi riscă credibilitatea prin discuţii despre deficite pentru investiţii publice

"Noi chiar acum suntem blocaţi într-o dezbatere ideologică şi suntem blocaţi discursiv, şi nu acţional. Iată că discutăm de oprtunitatea dezvoltării prin deficite. Spun discursiv, şi nu acţional, pentru că noi nu ne reuşim investiţiile publice nici din resurse proprii, banii din darurile primite de la alţii, din fonduri europene, dar iată că ne ocupăm timpul şi ne uzăm credibilitatea vorbind despre iluzorii investiţii publice din bani împrumutaţi", a afirmat miercuri Olteanu la o conferinţă despre mediul de afaceri şi rolul său în echilibrul macroeconomic, organizată la BNR.

El a recomandat un pas înapoi spre buna guvernare, rezolvarea problemelor cu resursele disponibile înainte de a lua în calcul alte variante.

"Poate ar fi util un pas înapoi, dinspre dezbaterea ideologică către simpla bună guvernare. Să ne guvernăm noi bine, să ne facem treaba cu resursele pe care le avem şi apoi să trecem mai departe la alegeri. Dar înainte de a face alegeri, opţiuni, poate e bine să ne facem treaba", a menţionat Olteanu.

În urmă cu două zile, secretarul de stat în cadrul Departamentului pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat, Alexandru Năstase, i-a sugerat şefului reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote că CE ar putea accepta un deficit mai mare în cazul României, cu condiţia ca Guvernul să realizeze mai multe investiţii în infrastructură.

"Dacă, să spunem, Comisia Europeană şi FMI ar fi de acord cu un deficit de 3%, să spună Guvernului "OK, dar ar putea fi făcut doar dacă investiţi in infrastructură. Deci suntem de acord ca România să aibă un deficit mai mare, dar deficitul ar trebui să acopere mai mult investiţii în infrastructură decât în consum sau alte lucruri Este un gând personal. Astfel, aţi da un mesaj guvernului român că putem merge spre un deficit mai mare, ca alte state din Uniunea Europeană, dar numai dacă investim mai mult în infrastructură", i-a transmis Năstase la un forum adresat investitorilor străini.

În replică, Filote a dat un răspuns clar negativ unei astfel de propuneri, punctând că CE nu va accepta creşterea deficitului la 3% anul viitor, chiar dacă acesta ar acoperi investiţii mai mari în infrastructură, întrucât România trebuie să folosească la maxim întâi resursele pe care le are la dispoziţie, în principal fondurile structurale.

"La Comisia Europeană credem că răspunsul clar este Nu (pentru acordul CE privind creşterea deficitului la 3% din PIB - n.r.). Uitându-ne la experienţa din timpul crizei economice, cu economii care au crescut investiţiile bazate pe deficit, nu credem că asta este calea sănătoasă de a sprijini creşterea. Aş adăuga pentru cazul specific al României că nu vedem niciun motiv să acceptăm un asemenea târg înainte a vedea că statul foloseşte tot potenţialul pe care îl are", a precizat Filote.