Pătruţi (ANRM): Presupun că şeful statului s-a referit la perimetrele Certej şi Băiţa Crăciuneşti

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni seară, la TVR, în contextul sprijinului pentru proiectul minier de la Roşia Montană, că în România vor mai fi deschise încă două exploatări de aur, cu regii româneşti. "Avem două zăcăminte: unul de 50 de tone şi altul de 54 de tone de aur", a spus preşedintele, fără a da alte detalii.

"În momentul de faţă în România mai sunt două licenţe de exploatare în vigoare, pe lângă cea de la Roşia Montană. Una dintre licenţe aparţine Deva Gold, în perimetrul Certej, iar a doua, mai veche, este deţinută de Romaltyn Exploration, pentru exploatarea unor reziduuri miniere, la Baia Mare. Deva Gold mai are în procedură de avizare o licenţă de exploatare pentru Băiţa-Crăciuneşti", a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, Alexandru Pătruţi, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Întrebat dacă perimetrele Certej şi Băiţa-Crăciuneşti sunt cele la care a făcut referire preşedintele Traian Băsescu, Pătruţi a răspuns: "Presupun".

Potrivit datelor de pe site-ul ANRM, la data de 17 iunie exista o licenţă de exploatare în perimetrul Certej din judeţul Hunedoara, emisă pentru Deva Gold S.A., precum şi o "licenţă activă în procedură de aprobare" în perimetrul Băiţa Crăciunesti, pentru aceeaşi firmă. Ambele licenţe se referă la minereuri auro-argentifere.

De asemenea, la aceeaşi dată figurează ca emise licenţe de exploatare pentru "produs rezidual minier" pentru Romaltyn Mining SRL, la Uzina de preparare Aurul S.A. Baia Mare, Iaz de decantare - Aurul Săsar, Iaz de decantare-Meda şi Iaz de decantare - Flotaţia centrală.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Deva Gold SA are capital social subscris de 5.539.940,25 RON, din care 1.107.986,50 RON şi 1.815.424 dolari. Obiectul principal de activitate este "extractia altor minereuri metalifere neferoase".

Acţionar majoritar, cu 80% din acţiuni, este Deva Gold (Barbados) Ltd, subsidiară a European Goldfields, din Canada.

În iunie 2010, European Goldfields anunţa că a obţinut scrisori de angajament de la toate cele cinci bănci cu care negocia pentru un credit de 135 milioane de dolari destinat finanţării parţiale a proiectului minier Certej (Hunedoara), de unde se vor extrage aur şi argint.

Compania anunţase anterior, la sfârşitul lunii martie, că a semnat un acord preliminar cu cele cinci bănci, respectiv Caterpillar Financiar SARL, ING Bank NV, Investec Bank plc, UniCredit Bank AG, sucursala Londra, şi WestLB AG, sucursala Londra.

"Structura pachetului de finanţare a fost optimizată de la semnarea acordului preliminar şi consistă acum dintr-o facilitate de credit garantată, de tip limited recourse, în valoare de 120 milioane de dolari, cu maturitatea la opt ani, şi o altă linie de credit pentru leasing-ul echipamentelor, de 15 milioane de dolari, de asemenea garantată", anunţa compania printr-un comunicat.

Potrivit estimărilor de la acel moment, proiectul de la Certej necesita investiţii estimate la 190 milioane de dolari şi viza exploatarea unui zăcământ cu rezerve estimate la 2,4 milioane uncii de aur şi 17,3 milioane uncii de argint (o uncie reprezintă 28,34 grame).

Exploatarea este amplasată pe teritoriul comunei Certeju de Sus, în intravilanul şi extravilanul localităţii Bocşa Mare, la aproximativ 20 de kilometri de municipiul Deva. Suprafaţa totală a terenului pe care sunt amplasate obiectivele proiectului este de 300,6 hectare, la care se adaugă o zonă de protecţie perimetrală de 155,6 hectare.

Scopul principal este acela de a extrage metalele preţioase existente în subsolul zonei, prin metode de exploatare în carieră.

Etapele din cadrul proiectului sunt cea de construcţie, de doi ani, cea de exploatare, de 11 ani, şi cea de închidere, de cinci ani.

Potrivit datelor tehnice referitoare la exploatarea de la Certej, cantitatea medie anuală de minereu prelucrat era estimată la trei milioane de tone, cea de concentrat aurifer la 315.000 de tone, iar "aur in aliaj Dore", 5.512 kilograme.

Proiectul minier a fost contestat de mai multe organizaţii non-guvernamentale, care au şi atacat în justiţie decizia Agenţiei Regionale pentru Protectia Mediului Timişoara de a emite avizul de mediu pentru mina de aur propusă de Deva Gold în localitatea Certej.