Perfuziile Gazprom pentru Europa. Conf. univ. Radu Dudău, director al Energy Policy Group: „Europa depinde foarte mult de importurile de gaze din Rusia. Suntem într-un moment de criză a preţurilor la energie, preţuri neaşteptat de mari!”

Invitat în emisiunea „InSecuritate”, de la Aleph News, conf.univ. Radu Dudău, director al Energy Policy Group, analizează impactul şi sustenabilitatea deciziei luate de guvernul Ciucă, aceea a plafonării preţurilor la gaze naturale şi la energie, decizie raportată la actualul context geopolitic.

„În realitate, Guvernul a re-plafonat, pentru că măsura fusese luată încă din luna decembrie (n.r. 2021). Ţinem minte, aşa-zisul scandal al facturilor. Contextul este clar: suntem într-un moment de criză a preţurilor la energie, preţuri neaşteptat de mari, pe fondul creşterii la niveluri istorice a preţului gazelor naturale.

Pentru a atenua impactul asupra populaţiei şi asupra economiei, guvernul trebuia să ia nişte măsuri. Cele mai lesne de luat au fost:  plafonarea preţurilor pe partea de furnizare, adică la consumatorul final, concomitent cu o măsură de compensare a pierderilor pe care inevitabil le vor suferi furnizorii, adică cei care livrează.”  

Radu Dudău: „Momentan, sunt 1.900 de metri cubi de gaze naturale calculaţi pentru cinci luni”

 „Au fost făcute şi de către ministrul Energiei şi de către alţi demnitari trimiteri la o reglementare a pieţei şi după 1 aprilie. Nu ştim cum o să arate, dar presupun că cel mai la îndemână va fi tot să continue politica de plafonare. (...) Trebuie spus că există un preţ plafonat, atât pentru energie electrică, cât şi pentru gaze pentru orice consumator.

Dar, în limitele acestor cote stabilite sunt, în momentul de faţă, sunt 1.900 de metri cubi de gaze naturale calculaţi pentru cinci luni, deci ar trebui să ajungă pentru un consum mediu familial, cumva nu foarte generos. Dacă depăşeşti, plăteşti un preţ plafonat care este în afara plafonului, undeva la un leu/kWh pentru energia electrică şi cam la o treime de-atât în momentul de faţă la gaze naturale”, explică invitatul lui Bogdan Nicolae.

R. Dudău: „Toate vin, în momentul de faţă, din Federaţia Rusă”

Totodată, interlocutorul lui Bogdan Nicolae explică şi eterna dilemă a acestei perioade: creşterea preţurilor la gaze, o consecinţă la criza ruso-ucraineană? În tot acest context regional tensionat, vor fi şi alte închideri de robinete? Sunt gazele ruseşti perfuziile Gazprom pentru Europa?

„Contribuţia Rusiei, este fără doar şi poate importantă, dar cauzele premerg acestei crize geopolitice de la graniţa de Est a Ucrainei şi sunt mai ample. Să ne amintim că, deja din toamnă, erau preţuri foarte ridicate la gaze naturale. Am avut o perioadă de uşoară scădere, după care această criză a exacerbat.

Pentru că Europa depinde foarte mult de importurile de gaze din Rusia şi, mai ales, noi în Europa Centrală şi de Est, unde gazele din Rusia sunt singura sursă. România, faţă de statele vecine are o dependenţă limitată, adică în momentul de faţă importăm undeva spre 20% din necesarul de consum de gaze. Dar, toate vin, în momentul de faţă, din Federaţia Rusă”, explică Radu Dudău.  

Radu Dudău: „Credibilitatea Gazpromului este în joc!”

„Este un joc extrem de riscant şi la limită. S-o spunem cinstit, nu noi, cei aici, în Europa de Sud-est, suntem principala miză de pe piaţă. Dar, marii consumatori, Germania, Italia, statele din Vest, care depind mult de Rusia sunt şi principala sursă de venit. Credibilitatea Gazpromului este în joc. Sigur, Gazpromul în ultimă instanţă este o companie care va executa dispoziţiile politice date şi strategice, însă, chiar dacă, să spunem, teoretic, Rusia are o rezervă financiară care i-ar permite acum să suporte nişte pierderi în numele unui interes strategic, pe termen lung încrederea consumatorilor din Europa de Vest în Gazprom ca furnizor de încredere, ar fi dramatică. Şi, în general, aşa se întâmplă. În astfel de crize, au loc substituţii dramatice.”  

INDEPENDENŢĂ ENERGETICĂ vs. SECURITATE ENERGETICĂ. Radu Dudău: „Sectorul nuclear este important în România, avem o istorie de decenii!”

Câtă necunoaştere se află în spatele sintagmei „independenţă energetică”? Aspiră România la „independenţă energetică” sau la „securitate energetică”?

„Avem două unităţi nucleare la Cernavodă cu tehnologie canadiană, operează cu uraniu natural 235. Are un istoric foarte bun de securitate, adică siguranţă în exploatare.

Aceste reactoare modulare mici – care sunt o tehnologie nouă – au decenii de utilizare în sectorul militar şi au caracteristici mult mai dezirabile în contextul actual. Pot fi scalate, pot fi distribuite geografic, au sisteme pasive de securitate şi costă mai puţin. (…) De exemplu, se vorbeşte chiar şi despre alimentarea misiunilor spaţiale cu energie nucleară”, conchide conf.univ. Radu Dudău, director al Energy Policy Group.