Peste 20.000 de oameni au dispărut din bilanţurile firmelor de construcţii în 2022

Industria construcţiilor a ajuns să numere, la sfârşitul anului trecut, peste 92.000 de companii, cu o cifră de afaceri totală de 163 de miliarde de lei şi cu peste 423.000 de angajaţi, potrivit datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi centralizate de ZF.

Faţă de anul precedent, doar cifra de afaceri este în creştere cu 16%, în vreme ce numărul de companii este mai mic cu 4% (minus 4.395 de firme), iar cel de angajaţi – cu 5%. Practic, peste 20.000 de oa­meni au dispărut din bilanţurile fir­me­lor de construcţii în 2022.

Aceasta este prima scădere a nu­mărului de angajaţi după mai mulţi ani de creştere, care dăduseră spe­ran­ţe firmelor din domeniu, afectate constant de lipsa de angajaţi. Din 2019, pe fondul prevederilor OUG 114/2018, s-a văzut o creştere a nu­mă­rului de salariaţi din acest dome­niu, după mai mulţi ani de scădere, însă acum trendul pare că s-a inversat.

Găsirea oamenilor este una din­tre cele mai mari probleme despre care vorbesc companiile din domeniul construcţiilor, care spun că văd în continuare soluţia în bazinul de for­ţă de muncă din ţările asiatice. În plus, peste tot cresc investiţiile în auto­matizare, astfel încât implicarea forţei de muncă umane să fie cât mai redusă.

Ca număr de firme, cele mai multe (44.754, adică 49% din total) activează în domeniul lucrărilor de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, iar cele mai puţine (78, adică mai puţin de 1% din total) – în construcţia de poduri şi tuneluri.

Pe coduri CAEN, cea mai mare cifră de afaceri cumulată o generează firmele responsabile de construcţia clădirilor (68,4 mld. lei, adică 42% din total), iar cea mai redusă – companiile care derulează lucrări de ipsoserie (214 mil. lei).

În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, cei mai mulţi lucrează în fir­me care construiesc clădiri reziden­ţia­le şi nerezidenţiale (202.375, adică 48% din total), iar cei mai puţini – în firmele cu lucrări de foraj şi sondaj pentru construcţii (1.112).

„Cea mai mare dificultate a unei firme de construcţii este legată de personalul calificat, care a devenit deja o problemă cronică. Lipsa aproape în totalitate a şcolilor profesionale cu profil de meserii, coroborată cu lipsa exigenţelor din partea şcolilor şi a facultăţilor de profil, la care se adaugă lipsa dorinţei de a fi educat şi calificat sunt detalii esenţiale care demonstrează că educaţia nu mai este o prioritate a tinerilor din această perioadă“, spune Mircea Bulboacă, proprietarul companiei de construcţii CON-A din Sibiu.

Pe lângă acestea, adaugă el, există şi incertitudinile legate de facilităţile fiscale acordate firmelor de construcţii, a căror eliminare este discutată în aceste zile. Birocraţia este o corvoadă în plus pentru firmele din domeniu, care se lovesc astfel de piedici în derularea proiectelor publice.

„Există o stagnare la nivel de investiţii şi a cererii de materiale de construcţii şi în Europa de Est, Centrală sau de Vest. Specific pentru piaţa din România este perioada de aşteptare pentru investiţiile în domeniul rezidenţial sau non-rezidenţial. Totuşi, pe de altă parte, există proiecte care continuă, cum ar fi centre logistice sau supermarketuri. Se estimează că în Europa de Est, piaţa materialelor de izolaţii va înregistra o creştere cuprinsă între 4% şi 6%, în contextul eficientizării energetice şi aplicării standardului clădirilor cu energie aproape zero (nZEB)“, spune Adrian Garofeanu, CEO al companiei Knauf Insulation, care are în desfăşurare o investiţie de 130 de milioane de euro într-o fabrică de la zero în localitatea Târnăveni din judeţul Mureş.

El spune că inflaţia şi costul crescut al creditării au dus la o diminuare a cererii în sectorul rezidenţial, dar nevoia de case şi apartamente există în continuare.

„Cred că a doua parte a anului va fi mai bună, sectorul construcţiilor îşi va reveni uşor şi vom vedea o cerere la nivel normal de construcţii noi, dar mai ales de renovare“, adaugă Adrian Garofeanu.

Potrivit datelor statistice, în primele cinci luni din 2023, construcţiile noi au crescut cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Avântul este dat însă de infrastructură (construcţii inginereşti), şi nu de clădirile rezidenţiale sau nerezidenţiale, care au înregistrat un regres de 12%, respectiv 7%.

Pe sectoare ale economiei, construcţiile se află încă în top 20 domenii după cifra de afaceri totală, poziţionându-se pe locul al 19-lea, potrivit unei analize ZF. La vârf se află sectorul energiei în ansamblul său, transporturile pe apă, agenţiile de turism, HoReCa, comerţul cu carburanţi şi serviciile de depozitare, acestea înregistrând cea mai bună evoluţie în 2022, un an marcat de războiul de la graniţă, de inflaţia record, de majorările de dobânzi şi de problemele de pe lanţul de aprovizionare.

Doar 22 de sectoare majore din economie au evoluat mai bine ca mediul de business în ansamblul său. Cinci industrii au avut în 2022 un an mai slab decât în 2021, în timp ce 33 de ramuri ale economiei, printre care şi construcţiile, au continuat să crească, dar sub inflaţie, semn că doar scumpirile le-au ţinut pe plus.

În continuare, construcţiile dau cele mai multe insolvenţe, în primul semestru din 2023 apelând la această procedură 449 de companii. Intrarea în incapacitate de plată a fost un instrument folosit masiv de firme în perioada crizei anterioare, de acum mai bine de un deceniu.