Plata CASS în industria alimentară şi agricultură dă peste cap un sector de 12 mld. euro

Industria alimentară şi agricultura, două sectoare-cheie ale economiei naţionale care generează anual afa­ceri de peste 12 mld. euro, se află încă o dată în zodia incertitudinii în contextul în care pe lista guvernului de modificări fiscale se află şi revenirea la plata contribuţiilor la sănătate (CASS) pentru angajaţii din aceste sectoare. Din iunie 2022, cele două sectoare au început să beneficieze de facilităţi asemănătoare celor din construcţii, inclusiv scutirea de la plata CASS, scutirea la impozitele pe venit pen­tru veniturile din salarii, dar a fost stabilit şi un salariu minim de 3.000 de lei lunar.

„Dacă se elimină această facilitate (exceptarea de la plata CASS n.red.) este foarte grav. Noi am mărit odată cu aceste facilităţi salariile cu circa 1.000 de lei. Iar dacă vom ră­mâ­ne fără facilităţi vom fi ne­voiţi să închidem mai multe secţii pentru că ne chinuim oricum să supravieţuim. Coşul zilnic a scăzut foarte mult, cred că cu peste 40%. Numărul de clienţi nu a scă­zut, dar s-a redus coşul zilnic. Oamenii pleacă în afara ţării, iar astfel de decizii nu îi vor încuraja să rămână“, spune Vasile Lucuţ, antrepre­no­rul care deţine Unicarm, cel mai mare an­gajator din industria alimentară. Unicarm are un sistem integrat de producţie, astfel că în cele şase fabrici şi în agricultură are circa 1.200 de angajaţi, iar întreaga echipă a companiei, care include şi angajaţii din ma­gazinele proprii, ajunge la circa 3.000 de oameni. Facilităţile pentru secto­rul agricol şi alimentar au fost stabilite iniţial până în 2028.

Virgil Mândru, preşe­dinte şi proprietar al Tohani România, una din­tre cele mai mari crame din Dealu Mare, spunea recent că pentru independenţa na­ţio­nală este obligatoriu să ne ţinem agri­cul­tură aproape, iar eliminarea facilităţilor pen­tru acest sector va aduce dezechilibru într-un sector care deja face faţă cu greu lipsei de forţă de muncă. „Va fi greu de suportat această creştere de salarii (dacă se vor elimina sau scădea facilităţile fiscale - n.red). Piaţa nu este extraordinară, inflaţia este mare în continuare. Noi suntem printre cei care avem o piaţă bună, pentru că vindem vinuri de calitate şi nu am avut scăderi de vânzări“, spunea recent antre­prenorul.

La rândul lui, Mircea Todoran, cofon­datorul companiei Mirdatod, unul dintre cei mai importanţi producători români de lactate, care are în portofoliu brandul Telemea de Ibăneşti, spune că încă nu a făcut calcule privind impactul acestei decizii în businessul companiei, care are aproape 200 de angajaţi.

„Vom fi nevoiţi să creştem preţurile, nu avem altceva ce să facem. Noi avem deja un buget şi preţurile de vânzare după aceste calcule. Noi ştim că până în 2028 avem aceste facilităţi fiscale care astăzi sunt în vigoare. Sper însă că nu se vor schimba aces­te lucruri. Pentru că dacă noi punem povară pe industria alimentară şi pe agri­cultură vor veni cu atât mai multe produse alimentare de afară, preţurile noastre vor creşte şi vin produsele din afara ţării. Nu vom mai avea producţie agricolă, nu vom mai avea produse alimentare locale şi vom cumpăra totul din afara ţării“, este de părere Mircea Todoran.

În aprilie 2023, angajaţii din industria alimentară se aflau pe locul 17 în clasa­men­tul salariului mediu net din 20 de sec­toare ale industriei, conform unei analize recente a ZF.

Cu un salariu mediu net de 3.600 de lei, aceştia se situează cu aproximativ 1.000 de lei sub salariul mediu net din industrie, potrivit datelor statistice. Cu toate că industria alimentară este cel mai mare angajator din sectorul industrial, cu 151.000 de salariaţi în 2022, depăşind in­dustria textilă şi fabricarea autove­hiculelor, însă este departe de a reflecta importanţa şi contribuţia acestei industrii la economie. Astfel, în lipsa unei industrii alimentare şi a unei agriculturi puternice, deficitul comercial în sectorul agro-alimentar ajunge la circa 6 mld. euro anual.