PNRR, un proiect de ţară de 30 de miliarde de euro. Îşi permite România să rateze ultimul tren spre economia viitorului?

Conferinţa – cea de-a treia dintr-o serie de 12 întâlniri – a abordat problematica implementării PNRR, un proiect în valoare de peste 29 de miliarde de euro esenţial pentru modernizarea economiei României şi pentru pregătirea tranziţiei la economia verde.

Printre temele abordate se numără:

• Dispune România de capacitatea tehnică şi administrativă pentru a implementa Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi pentru a cheltui peste 29 de miliarde de euro în următorii cinci ani?
• Va duce PNRR la modificarea structurală a proceselor decizionale în statul român? Va impune noi standarde în economia privată, plecând de la cele două componente specifice – digitalizarea şi protecţia mediului?
• PNRR este condiţionat de o serie de reforme, la care se adaugă mari lucrări de infrastructură în diferite domenii şi salturi calitative în privinţa digitalizării, a protecţiei mediului şi a utilizării de noi tehnologii. La finalul implementării acestui plan, va rămâne România cu un plus de know-how şi resurse?
• Există riscul ca PNRR să destabilizeze economia României, prin presiunea asupra datoriei publice şi creşterea importurilor necesare implementării programelor asumate?
• Ce se întâmplă dacă România nu-şi respectă angajamentele de reformă asumate? Există posibilitatea creării unui mecanism care să indice clar cine este responsabil pentru neimplementarea reformelor asumate?
• Cristian Ghinea: Legea de plafonare a preţurilor la energie, o uriaşă ţeapă pentru poporul român
• Cristian Ghinea, fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, critică dur Legea privind plafonarea preţurilor la energie şi gaze, recent promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, despre care spune că este o „bombă bugetară” care va genera o „uriaşă corupţie”.

De ce regionalizarea trebuia să existe în PNRR şi nu e

Aplicarea PNRR aduce din nou în discuţie subiectul regionalizării României care, în mod logic, ar fi trebuit să reprezinte una dintre marile mize ale acestui mega-proiect. Fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, recunoaşte franc situaţia.

“Noi nu am putut să punem în PNRR nişte reforme unde nu exista un consens în Coaliţie, şi vă dau un exemplu. Dacă ar fi fost după mine aş fi pus regionalizarea României. România a funcţionat acum cu o struţo-cămilă de judeţe prea mici pentru a fi capabile să ia fonduri europene”.

Mediul privat, despre achiziţiile publice: Bezna minţii / La o licitaţie similară, documentaţia în România are 1.000 de pagini, în străinătate are 150 de pagini

Mediul de afaceri cere o „reformă reală” a legislaţiei privind achiziţiile publice, care a devenit extrem de „rigidă” şi de „complicată” şi va crea probleme inclusiv în ceea ce priveşte implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), existând riscul ca fondurile europene să fie alocate netransparent iar firmele performante să prefere să nu participe la licitaţii, de teama birocraţiei excesive.

De ce este PNRR noul test de încredere în relaţia statului cu mediul privat

Pentru ca România să primească cele 29 de miliarde de euro prevăzute în PNRR statul şi mediul privat trebuie să colaboreze într-un mod cum nu au reuşit până acum. Cei din zona privată spun că aceasta este o oportunitate uriaşă, care nu poate fi ratată. “Eu cred că între sectorul privat şi sectorul public există un decalaj foarte mare, adică sectorul privat este mult înaintea sectorului public în ce priveşte cultură organizaţională, procese, performanţă şi aşa mai departe, e natural”, afirmă Mihai Matei, CEO Essensys Software.

Execuţia PNRR, un “heirup” naţional cu unele proiecte doar bifate şi bani irosiţi

Aproape 60 de reforme, unele de mare anvergură, care necesită atât legi noi trecute prin Parlament, cât şi mii de licitaţii publice care să meargă şnur, plus executarea de contracte de mare infrastructură cu operaţiuni complexe în teren, cu deadline-uri scurte ţinând cont de istoria contractelor publice din ultimii 30 de ani. Aşa poate fi rezumat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe care România trebuie să-l execute impecabil ca să primească 29 de miliarde de euro.

Transparentizarea cheltuielilor statului, marea miză a digitalizării administraţiei publice prin PNRR: cheltuielile la vedere, salariile la vedere, contractele de achiziţii la vedere

Marii actori din industria de software consideră că una dintre cele mai importante reforme cuprinse în PNRR o constituie digitalizarea administraţiei de stat. “În măsura în care, din PNRR, vom reuşi să avem o digitalizare reală a serviciilor publice, da, vom vedea un impact în economie. Servicii publice care nu sunt orientate numai către companii private, dar şi către cetăţean”, afirmă Mihai Matei, preşedinte al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).

Mediul privat, pesimist în privinţa modului în care vor fi cheltuiţi banii din PNRR / Mihai Matei, preşedintele ANIS: Vor fi nişte câştigători foarte polarizaţi şi o bună parte din aceşti bani nu va ajunge, în mod transparent, la economie

Mediul privat nu este foarte optimist în privinţa modului în care vor fi distribuiţi banii alocaţi României de Uniunea Europeană prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Cel puţin aceasta este opinia antreprenorului Mihai Matei, CEO Essensys Software şi preşedinte al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), care crede că va urma „un val foarte mare de fonduri” care vor fi cheltuite însă „clientelar”, cu nişte „câştigători foarte polarizaţi”.

Cristian Ghinea, noi detalii legate de proiectul de monitorizare a implementării PNRR: ONG-ul se va numi „O ţară ca afară” / Nu vreau o monitorizare agresivă

Cristian Ghinea, fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a oferit noi detalii legate de proiectul său de înfiinţare a unui think-tank care să monitorizeze şi să asiste implementarea PNRR, în valoare de peste 29 de miliarde de euro. ONG-ul se va numi „O ţară ca afară” şi urmăreşte să ofere asistenţă ministerelor implicate în implementare şi să avertizeze public atunci când există riscul de nerespectare a angajamentelor şi etapelor asumate de România pentru a putea cheltui aceste fonduri.