Potenţialele riscuri de mediu şi pentru populaţie pe care le-ar putea genera Neptun Deep

Proiectul Neptun Deep din Ma­rea Neagră este cel mai amplu proiect energetic aflat în plină desfăşurare la acest moment în România şi primul de explo­ra­re şi producţie la mare adâncime pe care România îl întreprinde în istoria sa. Va­loa­rea proiectului este de 4 miliarde de euro, iar parteneri sunt OMV Petrom, cea mai mare compa­nie din Româ­nia, şi Romgaz, cel mai mare producător local de gaze, deţinut de statul român, relatează Ziarul Financiar.

Dincolo de valoarea sa economică, unul din­tre aspectele puţin co­mu­ni­cate este legat de impactul de mediu şi asupra comuni­tăţilor din imediata vecină­tate a proiectului. Cea mai a­pro­pi­ată locuinţă este la 100 de me­tri de infrastrtcura care va fi dez­voltată pe uscat, partea bună, zic investito­rii, fiind că majoritatea lucrărilor se vor exe­cuta la 160 de kilometri în larg.

Însă, în to­tal, vor fi forate 10 sonde, 6 vor fi forate până la 3.000 de metri adân­cime verticală la o adâncime a apei de 800-1.100 de metri, iar 4 sonde vor fi forate până la 3.400 de metri adân­cime verticală, la o adâncime a apei de 120-130 de metri. Iar a­ceste lucrări, alături de sub­stanţele care vor fi folo­site, pot determina un impact asupra mediului şi asupra comunităţilor.

„Studiul de evaluare a impactului asu­pra mediului a examinat atent interacţiunile dintre proiect şi diferiţi factori de mediu, aerul, apa, solul, zgomotul, precum şi fac­to­rii sociali, accesul la serviciile publice, es­tetica mediului, pericolul de accidente, stilul de viaţă. Prin intermediul unei matrice de interacţiuni şi ana­liza relaţiilor, s-au identificat posibilele impacturi ale pro­iec­tului asupra aces­tor factori“, se arată în studiul de eva­luare a impactului asupra sănătăţii şi confortului popu­laţiei, un document realizat de firma Vest Medical Impact, cu sediul în Timişoara, şi un business de 0,7 milioane de lei anul trecut, după cum arată datele Termene.ro.

Rezumatul enumeră însă o serie de riscuri care trebuie avute în vedere odată cu lansarea construcţiilor, atât pe uscat, cât şi offshore.

De exemplu, se arată în rezumatul public, „în măsura în care sănătatea umană şi implicit populaţia sunt afectate, există potenţialul de pierdere a valorii bunurilor materiale (devalorizarea bunurilor mate­riale, necultivarea terenurilor).“

Mai departe, „afectarea biodiversităţii marine conduce la scăderea resurselor pescăreşti şi a activităţilor ocupaţionale co­respunzătoare acestor resurse.“ Înfloririle algale ca efect al eutrofizării apei conduc la o scădere a concentraţiei de oxigen şi, pe cale de consecinţă, la efecte asupra speciilor de faună şi floră marină, se mai arată în rezumatul menţionat.

Eutrofizare este îmbogă­ţirea apei în nutrienţi, în special compuşi ai azotului şi/sau fos­forului, care cauzează creşterea accelerată a algelor şi formelor superioare de viaţă vegetală, ducând la perturbarea nedorită a echilibrului organismelor din apă şi a ca­lităţii apei respective. Acest fenomen poate apărea în mod natural, dar şi ca rezultat al acţiunilor umane.

„Calitatea aerului este importantă la nivelul comunităţii locale. În contextul proiectului propus, principalele aspecte sunt legate de pulberile (rezultate atât în faza de construcţie cât şi în cea de operare) alături de emisiile de poluanţi gazoşi şi impactul calităţii aerului asupra comunităţii locale şi rezidenţilor din zona adiacentă.“ Mai departe, este amintită existenţa potenţialului de afectare al apei mării (creşterea nivelului de nutrienţi în apă, creşterea cantităţi de aluviuni, modificări în nivelul de salinitate a apei, modificarea morfologiei substratului sedimentar ca urmare a acţiunii valurilor şi curenţilor marini.

Proiectul va interacţiona însă cu câteva arii protejate, se mai arată tot în raportul de mediu.

„Zona prevăzută pentru implementarea proiectului pe mare, respectiv coridorul de instalare a conductei de producţie si a cablului de fibră optică se suprapune cu ariile protejate ROSAC 0273 Zona marină de la Capul Tuzla şi ROSPA 0076 Marea Neagră.“

Totodată, având în vedere configuraţia ţărmului precum şi prezenţa ariei naturale protejate ROSAC 0273 Zona marină la Capul Tuzla, pentru a minimiza impactul, proiectul a optat pentru subtraversarea ariei protejate, a plajei si falezei prin intermediul unui microtunel cimentat pe o lungime de aproximativ 890 de metri, se mai explică în raport.

„Proiectul va fi dezvoltat în conformitate cu cerinţele reglementărilor naţionale privind construcţia şi exploatarea infrastructurii de gaze naturale, inclusiv prevederile privind zonele de protecţie şi siguranţă aplicabile instalaţiilor/facilităţilor de gaze naturale. Proiectul va fi realizat beneficiind de expertiză internaţională specializată în proiecte similare de dezvoltare în ape adânci şi va fi implementat în conformitate cu cele mai bune practici de construcţie şi instalare din industrie şi cele mai recente tehnologii folosite în domeniu“, dau asigurări companiile implicate.

La rândul lor, cei care au realizat acest studiul de impact asupra populaţiei spun că „proiectul poate fi dezvoltat în conformitate cu normele şi reglementările în vigoare, având un impact favorabil asupra mediului şi sănătăţii populaţiei locale, fără a genera riscuri semnificative sau impacturi negative majore.“ Tot Vest Medical Impact susţine că proiectul poate fi implementat cu succes şi poate contribui la dezvoltarea economică şi energetică, cu asigurarea protejării sănătăţii şi a mediului înconjurător.

„În condiţiile respectării integrale a avizelor necesare şi a recomandărilor din prezentul studiu, distanţele existente reprezintă perimetrul de protecţie sanitară, iar obiectivul poate funcţiona în locaţia propusa. Prin urmare, se apreciază că activitatea obiectivului analizat în prezentul studiu este nesemnificativă din punct de vedere al impactul asupra sănătăţii şi confortului populaţiei.“ Ca „notă de subsol“, Vest Medical Impact atrage atenţia că studiul a fost elaborat pe baza documentaţiei puse la dispoziţie de către beneficiar. Răspunderea privind planşele desenate, datele şi calculele incorporate în memorii şi Studiul de impact asupra mediului revine integral elaboratorilor acestora, precum şi pentru veridicitatea datelor furnizate.