Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor CRITICĂ reducerea comisioanelor pentru carduri: Afectează băncile şi recuperarea decalajelor economice

"Dacă orice tip de iniţiativă astăzi este, într-o formă sau alta, de a fi cu faţa spre electorat, cred că ar trebui să găsim soluţii pozitive şi de sprijinire a jucătorilor din economie. A sprijini jucătorii dintr-o economie nu înseamnă să încerci în momentul de dezvoltare a României, când trebuie să prindem din urmă tot felul de indicatori avansaţi faţă de cei ai României şi dacă găsim soluţii prin care să spunem jucătorilor dintr-o piaţă liberă cum să-şi stabilească costurile, cum să-şi structureze procesele, modele de business, eu cred ca nu este sprijinul pe care îl căutau jucătorii din economie să prindă din urmă economiile mai dezvoltate", a afirmat miercuri Dănescu la o conferinţă pe tema cardurilor bancare.

El a comentat o ştire potrivit căreia reducerea comisioanelor de interchange este o veste bună pentru clienţii băncilor, spunând că un flux economic este format din toţi jucătorii şi nu poate fi o veste bună pentru o parte din acest flux şi o veste proastă pentru alta, vestea bună fiind în final pentru comercianţi.

Totodată, a exprimat poziţia ARB, care apreciază că trebuie menţinută capacitatea instituţiilor de credit pentru a continua investiţiile în infrastructură, pentru creşterea gradului de penetrare a plăţilor electronice, care în România este de 6%, faţă de media europeană de 30%.

"Deci vorbim de 6%, dar după timpul alocat acestui subiect, parcă vorbim de 90%", a spus Dănescu.

De asemenea, reprezentantul instituţiilor de credit afirmă că mesajul potrivit căruia băncile au resurse şi pot susţine această modificare legislativă nu mai este de actualitate.

"Suma acestor mesaje a devenit atât de mare încât impactul asupra investitorilor şi a celor care finanţează o piaţă în proporţie de 95% (băncile – n.r.) a devenit semnificativ. Pe de o parte mesajul către acţionari «avem nevoie de voi, trebuie să participaţi mai mult» şi, pe de altă parte, «o să vă decidem noi politica, modelele de business, modelele operaţionale» e o discuţie care nu are cum să ţină de piaţa liberă", a menţionat oficialul ARB.

Membrii asociaţiei consideră că implementarea măsurilor pe care le vizează directiva europeană privind reducerea comisioanelor interbancare ar trebui realizată în România odată cu statele europene sau chiar mai târziu, până în prezent doar două ţări aplicând reglementările, respectiv Ungaria şi Polonia.

De asemenea, aceştia apreciază că reducerea ar trebui aplicată în tranşe, nu "atât de abrupt".

"Se vorbeşte tot mai des de viitorul luminos al cardurilor, se spune «este atât de luminos încât trebuie să ne punem ochelari de soare». Cu astfel de demersuri, eu cred că ne uităm la card şi trebuie să ne punem ochelari de vedere, cu foarte multe dioptrii", a concluzionat Dănescu.

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a afirmat marţi că aceste comisioane de utilizare a cardurilor bancare sunt excesive, iar plafonarea de la 1-1,2% la 0,2-0,3% s-ar putea face mai devreme în România decât la nivel UE, unde Parlamentul European va aproba un regulament până la finele anului.

Guvernul vrea în continuare limitarea comisioanelor interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare pentru plăţile la comercianţi, la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, chiar după solicitări de reanalizare a nivelurilor sau de amânare.

"Instituţiile emitente nu pot aplica instituţiilor acceptante comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane interbancare mai mari de 0,3% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit", se precizează în proiectul de lege publicat de Ministerul Finanţelor Publice, după ce iniţial prevederile erau incluse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului.

Acordurile dintre instituţiile acceptante şi beneficiarii plăţilor vor conţine informaţii detaliate referitoare la valoarea comisioanelor pentru serviciile prestate acestora, a comisioanelor interbancare, precum şi a comisioanelor suplimentare aplicate în funcţie de marca şi categoria respectivelor carduri de plată.

Nerespectarea acestor plafoane va fi sancţionată cu amenzi de la 10.000 lei la 200.000 lei.

Prevederile actului normativ nu se aplică operaţiunilor cu carduri comerciale (card de plată emis unor operatori economici, unor entităţi din sectorul public sau unor persoane fizice care desfăşoară o activitate independentă de natură economică a cărui utilizare este limitată la cheltuielile legate de activitatea desfăşurată), retragerilor de numerar de la bancomate şi operaţiunilor cu carduri emise de sisteme tripartite de plată cu cardul. Acestea din urmă sunt sisteme de plată prin carduri în care funcţiile de emitere şi acceptare sunt integrate într-o singură instituţie financiară, care este şi proprietarul sistemului.

Limitarea comisioanelor, anunţată la sfârşitul lunii ianuarie, a stârnit reacţia promptă a sistemului bancar, iar lobby-ul bancherilor ajutaţi şi de banca centrală a făcut ca Guvernul să renunţe la aprobarea acestor prevederi prin OUG.

Premierul Victor Ponta a anunţat la începutul lunii februarie că plafonarea plăţilor în numerar şi limitarea comisioanelor interbancare la tranzacţiile prin carduri vor fi aprobate prin lege de către Parlament.

După o dezbatere pe tema comisioanelor interbancare organizată de Finanţe la finele lunii februarie, secretarul de stat Dan Manolescu a spus că Guvernul ar putea lua în considerare reducerea în două trepte, reprezentanţi ai mediului de business şi ai procesatorilor de plăţi solicitând să fie reanalizate nivelurile comisioanelor sau chiar amânarea proiectului.

"Propunerea a fost de a exista un pas intermediar al reducerii. Până când regulamentul UE se aprobă o să existe o plafonare intermediară, aşteptăm propuneri din partea celor care au participat astăzi la discuţii care ar fi acest nivel şi care ar fi perioada de implementare în paşi", a spus Manolescu.

Reprezentanţii celor două mari companii de carduri, MasterCard şi Visa, au reacţionat imediat după lansarea publică a proiectului, avertizând asupra efectelor negative care ar putea apărea în urma reducerii comisioanelor interbancare.

Cătălin Creţu, directorul Visa Europe pentru România, a afirmat că autorităţile trebuie să ia în calcul şi să analizeze toate efectele posibile ale unei reduceri "drastice şi bruşte" a comisioanelor interbancare pentru plăţile cu cardul prin legislaţie, astfel încât să nu impacteze negativ investiţiile în tehnologiile de plată şi utilizarea cardurilor.

La rândul său, Cosmin Vladimirescu, directorul general al MasterCard pentru România şi Moldova, şi-a exprimat îngrijorarea privind efectele măsurii, afirmând că şi la nivel european există voci care sunt împotriva acestui proiect.

Citeşte şi: CONFERINŢA MEDIAFAX - Chiriţoiu: Comisioanele de utilizare a cardurilor bancare sunt excesive şi nu reflectă costurile

Citeşte şi: Guvernul ar putea reduce comisioanele interbancare la plăţile cu cardul în două trepte

Citeşte şi: Guvernul a AMÂNAT proiectul care limitează tranzacţiile în numerar şi reduce comisioanele bancare. Care este MOTIVUL