Primele 20 de proiecte de investiţii publice, jumătate din totalul investiţiilor de la buget în 2013

"În 2012, primele 20 de proiecte de investiţii publice au totalizat în execuţie 4,7 miliarde lei, dintr-un total de 11 miliarde lei investiţii de la bugetul de stat, primul proiect fiind autostrada Orăştie-Sibiu. În 2013, deşi retorica publică spune că s-au tăiat banii de investiţii, au fost şase miliarde lei în execuţie (pentru primele 20 de proiecte - n.r.) , dintr-un total de aproape 12 miliarde lei de la bugetul de stat, primele trei obiective reprezentând autostrăzi. Sunt cifre în premieră, pentru că nu s-a prezentat până acum cât şi pe ce s-a cheltuit", a declarat joi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, la şedinţa Comisiei de Dialog Social (CDS), organizată pentru dezbaterea proiectului de hotărâre de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiţii publice.

El a explicat că sumele de anul trecut sunt legate şi de plata arieratelor, fiind plătite şi lucrări din anii precedenţi care nu fuseseră recepţionate.

"Aşadar, 50% din banii de investiţii s-au dus pentru primele 20 de proiecte, ceea ce este un lucru bun", a spus Voinea.

Pentru 2014, cel mai mare proiect de investiţii publice de la bugetul de stat este magistrala 5 de metrou Drumul Taberei - Universitate, cu 436 milioane lei alocaţi. Printre primele 20 de proiecte se mai numără Teantrul Naţional Bucureşti, cu aproape 200 milioane lei alocaţi, astfel finalizându-se investiţia, dar şi terminarea digului în larg din portul Constanţa, cu o sumă similară. Totuşi, cele mai multe proiecte sunt de infrastructură rutieră.

Pentru obiective noi, termenul de execuţie este de 12 ani.

"Motivul necesar pentru prioritizarea proiectelor de investiţii publice este următorul: 25% din proiecte au 90% din bani, dar în următorii ani este nevoie de 70 miliarde lei pentru a finaliza aceste proiecte. În câţi ani poate bugetul să pună 70 miliarde lei? Ne putem permite să stăm nouă ani cu proiecte de infrastructură de transport? Nu ne putem permite. Şi atunci ce facem? În condiţiile veniturilor actuale trebuie să terminăm nişte proiecte, nu putem să avem 30%-50% din toate proiectele şi nimic terminat, scopul este să avem măcar 10%-20% din proiecte terminate. Iar altă parte din proiecte să fie sistate sau trecute pe o altă formă de finanţare", a explicat Voinea.

El a arătat că trebuie mutaţi banii pentru proiectele prioritare care se justifică din punct de vedere economic şi social.

Întrucât niciunul dintre microfoanele din sală nu funcţionau la începutul discursului ministrului, el a spus zâmbind că "partea asta de investiţii le tăiem, că nu sunt eficiente".

Voinea şi-a asumat în decembrie 2012, când a venit la guvernare, proiectul pentru prioritizarea investiţiilor publice.

"Pe lângă reducerea deficitului bugetar şi reducerea costului datoriei publice, prioritizarea investiţiilor publice este obiectivul major al mandatului meu ca ministru delegat pentru Buget", a reiterat ministrul delegat.

El vrea ca hotărârea de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiţii publice să fie aprobată în martie. Până în luna mai ordonatorii de credite trebuie să transmită autorităţilor toate proiectele de investiţii prioritare, după care în iunie Voinea va înainta Executivului lista investiţiilor prioritare şi a celor care se sistează, iar Guvenul va adopta sau respinge lista în totalitate.

"Bugetul anul viitor şi rectificările de anul acesta nu pot fi făcute în lipsa acestei liste de proiecte prioritare. Acele proiecte care vor obţine punctajele maxime în urma aplicării criteriilor vor primi cei mai mulţi bani pentru a fi terminate investiţiile", a menţionat ministrul delegat pentru Buget.

Reforma în domeniul prioritizării investiţiilor publice se aplică  investiţiilor publice centrale şi locale, companiilor cu capital majoritar de stat, instituţiilor publice autofinanţate, companiilor private care solicită garanţii de stat şi parteneriatelor de tip public-privat.

În acest sens, sunt vizate obligatoriu investiţiile de peste 100 de milioane de lei şi, după caz, cele cuprinse între 30-100 milioane lei.

"Ce vrem cu această reformă? Să identificăm investiţiile publice prioritare, să le bugetăm cu prioritatea aferentă acestei selecţii făcute astfel încât investiţiile să se şi finalizeze într-o perioadă relevantă de timp. În al treilea rând să sistăm investiţiile care nu îndeplinesc criteriile, dar să să organizăm de la zero procesul de selecţie pentru investiţiile noi", a explicat Voinea.

Rapoartele anterioare ale Băncii Mondiale au identificat managementul ineficient al proiectelor de investiţii publice ca fiind principala cauză care împiedică creşterea substanţială a absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune în România.

"Una dintre problemele identificate se referă la existenţa unui portofoliu larg de proiecte de investiţii publice aflate în derulare, unele cu impact economic şi social redus şi care nu sunt în concordanţă cu actualele priorităţi strategice naţionale. În plus, unele dintre aceste proiecte se află în implementare de foarte mult timp, cu o alocare bugetară minimă, suficientă doar pentru acoperirea unor obligaţii contractuale de bază, aglomerând în acest fel spaţiul fiscal care ar putea fi folosit mult mai eficient la finanţarea proiectelor de dezvoltare prioritare, precum şi la cofinanţarea proiectelor de investiţii susţinute din instrumente structurale", se aratã în nota de fundamentare a proiectului de act normativ pentru aprobarea normelor metodologice.

Totodată, documentul relevă că în bugetul pe anul 2014 sunt incluse 104 investiţii publice semnificative care îndeplinesc condiţiile de analiză conform OUG 88/2013. Timpul necesar estimat pentru finalizarea acestor investiţii în absenţa oricăror altor proiecte noi de investiţii publice semnificative ar fi de 12 ani, durata care depăşeste cu mult orizontul mediu de timp estimat iniţial pentru finalizarea proiectelor de acest tip, respectiv trei - cinci ani.

Prin acest act normativ se propune detalierea aplicării legislaţiei deja existente la nivel primar, în scopul aplicării ei uniforme şi coerente de către toate părţile implicate, respectiv Ministerul Finanţelor Publice, şi ordonatorii principali de credite, în procesele respective şi atingerii obiectivelor generale şi specifice din OUG 88/2013.

Guvernul are acceptul Fondului Monetar Internaţional şi al Băncii Mondiale pentru aceste norme metodologice, iar Banca Mondială va acorda asistenţă în procesul de implementare.