RA-APPS pierde din nou încasări substanţiale şi intră pe deficit, după ce a ignorat sfaturile consultanţilor

Aceasta este a doua revizuire în scădere a încasărilor RA-APPS, după cea operată anul trecut, din nou pe fondul licitaţiilor eşuate.

Astfel, pentru acest an, regia estima venituri din vânzarea de imobile de 193,5 milioane lei, dar bugetul rectificat, aprobat de Guvern, indică acum încasări de doar 42 milioane lei, de aproape cinci ori mai puţin faţă prognoza iniţială.

Aceasta în condiţiile în care RA-APPS a început procedura de vânzare a imobilelor prin negociere directă, deşi consultanţi imobiliari au atenţionat în repetate rânduri că vânzarea activelor în condiţiile actua­le ale pieţei nu este cea mai bună soluţie şi că înfiinţarea unui fond imobiliar listat la bursă pentru administrarea activelor sau transferul acestor servicii către fir­me private sunt alternative la vânzarea in­di­viduală a proprietăţilor, care ar asigura o trans­parenţă sporită şi un câştig mai bun pen­tru stat.

Mai mult, RA-APPS a intrat acum şi în deficit, cu venituri totale de 277,6 milioane lei (faţă de 449,1 milioane lei anticipat iniţial) şi cheltuieli totale de 349,6 milioane lei, ajungând astfel la o pierdere de aproape 72 milioane lei (peste 16 milioane euro), deşi miza pe profit.

Anul trecut, Guvernul a revizuit, de asemenea, în scădere drastică estimarea de venituri obţinute din vânzarea imobilelor aflate în administrarea RA-APPS, de la 706 milioane lei, prevăzută în bugetul de stat, la doar 296,2 milioane lei, pe fondul licitaţiilor eşuate, cele mai multe din lipsă de oferte.

Un document oficial prezentat însă de MEDIAFAX în primăvara acestui an a indicat că şi această nouă ţintă a fost ratată la mare distanţă şi că vânzarea nu a decurs conform aşteptărilor, RA-APPS reuşind să vândă doar 16 imobile dintr-un total de 103 active scoase la vânzare. În aceste condiţii, veniturile încasate s-au ridicat la doar 39,3 milioane lei, din care 7,98 milioane lei au fost cheltuieli aferente, inclusiv valoarea rămasă neamortizată.

În luna iulie, premierul Victor Ponta afirma că eşecul repetat al licitaţiilor RA-APPS se explică prin faptul că evaluările au fost făcute la nivelul pieţei imobiliare din urmă cu câţiva ani, dar acum piaţa "a revenit la un nivel de normalitate".

Declaraţia a fost susţinută după ce agenţia MEDIAFAX a relatat că Regia Patrimoniului Protocolului de Stat a eşuat şi la a treia încercare de a vinde imobilele din portofoliu, cedând un singur apartament din aproape 30 active ofertate în prima decadă a lunii iulie, astfel că are acum cale liberă, oferită legal de Guvern, pentru a începe negocieri directe.

Noul cadru legal introdus de Guvern în primăvara acestui an prevede că, în cazul în care cea de-a treia licitaţie a avut loc fără ca vreun ofertant să fi oferit cel puţin preţul de pornire al licitaţiei, imobilul va putea fi vândut prin negociere, pe baza unei oferte de cumpărare care va putea fi mai mică cu până la 30% decât preţul de pornire, dar nu mai mică decât "valoarea de inventar" a imobilului.

Întreaga operaţiune a fost pregătită în contextul în care singurele variante viabile indicate de consultanţi imobiliari pentru un câştig mai bun al statului sunt înfiinţarea unui fond imobiliar listat la bursă pentru administrarea activelor sau transferul acestor servicii către fir­me private.

Regia Protocolului de Stat, la care lucrează peste 2.170 de angajaţi, cu un câştig mediu lunar mai mare de 1.900 lei, deţine aproximativ 650 locuinţe de protocol şi de serviciu, peste 75 de vile şi mai mult de 250 hectare teren, moştenite de la fosta gospodărie de stat a PCR şi ocupate de actuali sau foşti demnitari, ori chiar de rudele lor.

Acestora li se adaugă zeci de spaţii comerciale, ferme şi unităţi turistice, dintre care hotelul Triumf din Bucureşti, hotelul Mara din Sinaia, Clubul Floreasca, complexul Scroviştea, complexul Palat Snagov sunt printre cele mai valoroase.

Surse oficiale au declarat că întregul patrimoniu RA-APPS este evaluat la 500 milioane euro -1 miliard euro.