Reabilitarea liniei ferate Bucureşti-Constanţa a costat dublu faţă de standarde şi a întârziat 6 ani

În perioada de execuţie a lucrărilor, trenurile parcurgeau cei 225 de kilometri de la Bucureşti la Constanţa (sau retur) în 4 ore şi chiar mai mult, astfel că unii călători au renunţat la varianta feroviară şi nici acum nu o văd cu ochi buni.

Întârzierile sunt greu de explicat, câtă vreme lucrările respective nu aveau o complexitate deosebită, iar finanţările erau asigurate din surse solide. Abia acum, când DNA a solicitat aviz pentru demararea unor investigaţii privind aceste lucrări, apare posibilitatea unor explicaţii: DNA a transmis preşedintelui României o solicitare de încuviinţare a urmăririi penale în cazul lui Sebastian Vlădescu, fost ministru al Finanţelor, acesta fiind suspectat că ar fi luat mită de două ori în timp ce era membru al Guvernului, de la societatea care executa lucrări de reabilitare pentru tronsoane de cale ferată a liniei Bucureşti-Constanţa.

Linia de cale ferată Bucureşti-Constanţa face parte din ramura nordică a Coridorului IV de transport pan-european, Berlin-Nurnberg-Praga-Budapesta-Bucureşti-Constanţa. Ca surse de finanţare, reabilitarea pe Bucureşti-Constanţa a fost împărţită astfel: Bucureşti Nord - Băneasa şi Feteşti - Medgidia - Constanţa aveau finanţare JBIC (Japan Bank for International Cooperation - împrumut rambursabil) şi Guvernul României, iar Băneasa-Feteşti avea finanţare de la Uniunea Europeană - fonduri ex-ISPA şi Guvernul României, printr-un împrumut de la banca Dexia.

La secţiunea de cale ferată Băneasa - Fundulea, lucrările au demarat în 2005, apoi secţiunile cu finanţare japoneză au intrat la reabilitare în 2006, iar la secţiunile Fundulea-Lehliu şi Lehliu-Ciulniţa-Feteşti lucrările au demarat în 2007. Întreaga operă de reabilitare s-a încheiat în vara anului 2014, iar o călătorie inaugurală cu 160 km/h a avut loc pe data de 4 iulie a acelui an.

În momentul demarării lucrărilor se estima că valoarea proiectului se va ridica la 665 de milioane de euro, adică 2,9 milioane de euro pe kilometru, având în vedere că lungimea totală a acestei rute este de 225 de kilometri. Între timp, în 2010, au apărut şi standardele de cost pentru astfel de lucrări (reabilitarea căii ferate pe un coridor paneuropean), în care este prevăzut un maximum de 2,18 milioane de euro/kilometru. Ultimele date centralizate la Ministerul Transporturilor arată, însă, că totalul costurilor pentru CFR Bucureşti-Constanţa a fost de 913 milioane de euro, adică peste 4 milioane de euro/kilometru. Practic, a costat de două ori mai mult decât era prevăzut în standarde şi cu 248 de milioane de euro mai mult decât era estimat oficial în urmă cu cinci ani. Specialiştii din domeniul construcţiilor de căi ferate estimează că amenajarea de la zero a tronsonului feroviar Bucureşti-Constanţa ar fi costat mai puţin de 4 milioane de euro/km.

Asocierea de firme Swietelsky-Wiebe-Takenaka este constructorul lucrărilor efectuate pe magistrala Bucureşti-Constanţa, investigate de DNA.

Grupul german Eiebe a intrat pe piaţa din România în anul 2001, participând între 2001 şi 2004 la reabilitarea tronsonului de cale ferată Bucureşti-Câmpina. În 2003, Wiebe România a câştigat licitaţia pentru reabilitarea la viteza comercială de 160 km/h a liniei Bucureşti-Constanţa, componentă a Coridorului IV paneuropean. „În cadrul acestui proiect, Wiebe România a executat integral (km 147+552/224+116) sudarea şinelor (4.300 de suduri) şi a aparatelor de cale (2.500 de suduri), precum şi construcţia căii fără joante (207.14 km), confecţionarea şi introducerea în cale a joantelor izolante lipite (1.036 de bucăţi) şi a cupoanelor de tranziţie (754 de bucăţi), confecţionarea opritoarelor de cale. Pe tronsonul Feteşti-Saligny km 147+552/172+690, Wiebe România a executat lucrările de terasamente, drenaje şi consolidări, inclusiv terasamentul nou pentru varianta de traseu Ovidiu-Dunărea (...) precum şi lucrările de suprastructură de cale ferată pentru liniile abătute din staţiile CF Ovidiu, Dunărea şi Cernavodă”, se arată pe site-ul companiei germane.

Swietelsky - o altă firmă componentă a consorţiului care a reabilitat linia ferată Bucureşti-Constanţa - este o companie de construcţii din Austria. Este specializată în construcţii feroviare, rutiere şi civile. În anul 2008, compania avea peste 6.000 de angajaţi, iar în anul fiscal 2005-2006 a avut o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de euro. Grupul este prezent şi în România, prin compania Swietelsky Construcţii Feroviare, care a avut în 2008 o cifră de afaceri de 113 milioane de lei şi 193 de angajaţi. De asemenea, grupul mai deţine şi compania Drumserv Târgu Mureş şi 50% din compania Asfalt Dobrogea, care a inaugurat în noiembrie 2008 cea mai mare staţie de asfalt din România, în zona industrială a localităţii Ovidiu, judeţul Constanţa, în urma unei investiţii de 5 milioane de euro.