Rectificările vor fi interzise în semestrul I, cheltuielile pot fi majorate doar la datoria publică

Orice rectificare bugetară trebuie să aibă în vedere concluziile unui raport semestrial privind situaţia economică şi bugetară, precum şi opinia Consiluilui Fiscal, se arată în proiectul legii responsabilităţii fiscale, aprobat, marţi, de Guvern şi obţinut de MEDIAFAX.

Într-un an bugetar nu pot fi aprobate mai mult de două rectificări bugetare, iar acestea nu pot fi promovate în primele şase luni ale anului, conform documentului.

Rata anuală de creştere a cheltuielilor totale ale bugetului consolidat va fi menţinută sub rata anuală de creştere nominală a produsului intern brut prognozat, dacă soldul preliminat a înregistrat surplus în anul anterior, sau va fi cel mult egală cu rata anuală de creştere a PIB, dacă soldul preliminat este în echilibru sau excedentar în anul anterior.

În cazul în care se majorează cotele de impozitare, creşterea nominală a cheltuielilor totale ale bugetului general consolodat va fi cel mult egală cu creşterea nominală a veniturilor bugetare, fără a conduce la o deteriorare a soldului. Creşterea nominală a cheltuielilor se poate realiza începând cu anul următor celui îm care au fost majorate cotele de impozitare.

Pe parcursul exerciţiului bugetar, creditele aprobate pentru cheltuieli de investiţii nu pot fi virate şi utilizate pentru cheltuieli curente.

În cazul în care raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară relevă o deteriorare a soldului previzionat al bugetului general consolidat faţă de ţinta avută în vedere la aprobarea bugetului anual cu mai mult de 0,5% din PIB, iar această deteriorare nu este cauzată de înrăutăţirea semnificativă a prognozei macroeconomice, Guvernul are obligaţia de a aplica măsuri adecvate pentru îndeplinirea ţintei privind soldul bugetului general consolidat.

În document se mai arată că politica economică şi bugetară aplicată în ultimii ani în România a condus la mari dezechilibre interne şi externe care se impun a fi corectate în perioada următoare. Investiţiile străine directe şi intrările de capital au contribuit la finanţarea consumului şi a cheltuielilor investiţionale, ceea ce a condus la deficite de cont curent anuale de peste 10% din PIB.

"Dezechilibrele fiscale din ultimii ani au fost generate de cheltuielile publice excesive, iar cheltuielile guvernamentale s-au dublat în termeni nominali între 2005 şi 2008, crescând de la 32% din PIB la 37% din PIB, costurile de personal şi cu pensiile constituind o parte majoră a cheltuielilor. Salariul mediu în sectorul public în România este cu 80% mai mare decât PIB-ul său pe cap de locuitor, din acest punct de vedere România fiind depăşită numai de unele ţări, precum Grecia", se spune în actul normativ.

Numeroasele rectificări bugetare pe parcursul unui an au facilitat majorarea şi realocarea cheltuielilor, în 2007 şi 2008 fiind operate cinci rectificări în fiecare an, iar supraestimarea veniturilor bugetare a constituit un factor recurent de încurajare a majorărilor de cheltuieli în cursul rectificărilor bugetare.