Relocarea Agenţiei Europene a Medicamentului, decisă luni, în urma unui vot secret. Noul oraş, selectat pe criterii politice / România, cu Bucureştiul, printre cele 19 state concurente

Agenţia Europeană pentru Medicamente trebuie să fie relocată, după ce Marea Britanie a ieşit din Uniunea Europeană. Principala responsabilitate a agenţiei este aceea de a proteja şi promova sănătatea publică, angajaţii acesteia evaluând în permanenţă medicamentelor destinate uzului uman.

Deocamdată cu sediul la Londra, Agenţia Europeană a Medicamentului este percepută drept una dintre cele mai importante agenţii specializate ale UE, dintre cele peste 40. Agenţia are 900 de angajaţi şi primeşte vizite de la aproximativ 35.000 de autorităţi naţionale de reglementare şi oameni de ştiinţă în fiecare an, datorită rolului său esenţial în aprobarea noilor medicamente piaţa europeană.

Decizia finală privind găzduirea Agenţiei Medicamentului este aşteptată la 20 noiembrie, în urma unui vot secret.

În total, 19 state concurează pentru a obţine găzduirea EMA. Între acestea se numără şi România.

Alegerea noii locaţii a EMA va fi făcută în baza unor runde succesive de vot secret. Fiecare ţară UE dispune de şase puncte: trei pentru prima candidatură preferată, două pentru cea de-a doua şi unul pentru cea de-a treia preferinţă.

„Votul va fi unul politic, exprimat în funcţie de interesele generale şi de moment ale fiecărui stat membru. În aceste condiţii, este dificil de estimat care va fi rezultatul final. Putem spune însă că România are, din punct de vedere tehnic, un dosar bine pus la punct, care respectă toate criteriile. Mai mult decât atât, din punct de vedere al obiectivelor strategice ale Uniunii Europene, de a asigura o răspândire geografică mai echilibrată a agenţiilor europene, România are un argument foarte puternic, fiind cel mai mare stat membru care nu găzduieşte o agenţie pe teritoriul său”, arată Ministerul Afacerilor Externe, într-un răspuns la solicitarea MEDIAFAX.

Dosarul candidaturii României la această competiţie a fost coordonat de Ministerul Sănătăţii şi de Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, din care au mai făcut parte Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanţelor Publice, ministrul delegat pentru Afaceri Europene şi Ministerul Afacerilor Externe.

Potrivit unui răspuns al Ministerului Afacerilor Externe, la solicitarea MEDIAFAX, evaluarea realizată de către Agenţia Europeană a Medicamentului privind relocarea la Bucureşti a depăşit competenţele agenţiei.

„Publicarea de către EMA a propriilor evaluări reprezintă o depăşire a competenţelor pe care Agenţia le are în procesul de relocare (aşa cum sunt acestea reflectate în procedură), acestea fiind legate strict de o procedură internă la nivelul instituţiilor UE menite să faciliteze evaluarea finală a Comisiei Europene. Această situaţie, concretizată inclusiv prin publicarea unor opinii neoficiale şi inerent subiective ale angajaţilor Agenţiei, au fost de natură să afecteze formularea opţiunilor de vot de către statelor membre. De altfel, şi acest aspect a fost semnalat de către autorităţile române, alături de alte state membre, în dialogul cu Comisia Europeană”, se arată în documentul remis MEDIAFAX.

Pe lângă aspectul procedural, partea română are nemulţumiri legate de conţinutul evaluării făcute de către Agenţie. Ministerul de Externe apreciază ca neconformă cu realitatea aserţiunea potrivit căreia planul român de relocare la Bucureşti se bazează în principal pe input-ul tehnic şi managerial al EMA.

„România a avansat în dosarul de candidatură un plan detaliat de relocare în cadrul căruia se prevede inclusiv crearea unui departament special dedicat, precum şi disponibilitatea Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale de a pune la dispoziţie resurse umane pentru asigurarea derulării, în bune condiţii, a relocării şi inclusiv a eventualului deficit de personal în cazul în care o parte din personalul EMA nu va dori relocarea în alt oraş european. Subliniem că nu toate statele membre au prevăzut astfel de măsuri în dosarele de candidatură”, argumentează MAE.

În al doilea rând, oficialii de la Bucureşti arată că sediul propus de autorităţile române poate îndeplini toate cerinţele specifice ale Agenţiei Europene a Medicamentului, cu cele mai moderne facilităţi puse la dispoziţie.

Referitor la costurile presupuse de o eventuală mutare a Agenţiei Europene a Medicamentului de la Londra la Bucureşti, ministerul consideră că avantajele sunt considerabil mai mari decât costurile.

„Agenţia are aproximativ 700 de angajaţi care vor contribui la economia Bucureştiului. Pe lângă aceştia, câteva mii de specialişti ar vizita capitala anual. De aceea, estimăm că impactul economic va fi unul pozitiv pentru România. Pe lângă dimensiunea economică, România ar beneficia de pe urma unei vizibilităţi sporite în Uniunea Europeană, profilul ţării noastre fiind unul întărit. Estimăm că relocarea EMA la Bucureşti ar fi benefică şi în sensul dinamizării sectorului sanitar din ţara noastră”, precizează sursa citată.

Publicaţia The Financial Times anunţa săptămâna trecută că oraşele Bratislava şi Milano sunt favorite să găzduiască Agenţia Europeană a Medicamentului.

Sursele diplomatice au mai precizat că Italia este dispusă la mai multe concesii pentru a obţine găzduirea Agenţiei Europene a Medicamentului de către Milano, inclusiv trimiterea mai multor trupe pentru noi unităţi NATO în statele baltice.

Citeşte şi: ZF: Cum va arăta salariul tău de la 1 ianuarie 2018. Calculator complet de salarii, după ce a fost adoptată "Revoluţia Fiscală". Vezi şi deducerile complete

Citeşte şi: Petre Daea, după ce a observat creşteri substanţiale de preţuri la comercianţi faţă de producători: Nu putem fi stană de piatră când piaţa o ia aiurea. I-am rugat pe toţi să nu fie lacomi