Reprezentanţi carduri şi ARB: Comisioanele interbancare reduse vor afecta semnificativ băncile mici

Parlamentul European a aprobat în martie regulamentul privind reducerea comisioanelor interbancare la 0,2% pentru plăţile cu cardurile de debit şi 0,3%, cu excepţia cardurilor business şi a celor cu convenţii tripartite, urmând să fie publicat în luna mai şi să intre în vigoare în termen de şase luni, respectiv la finele acestui an, în noiembrie-decembrie.

Legea naţională privind această măsură, aprobată şi promulgată deja, are termen de implementare de 12 luni, însă regulamentul european se aplică cu prioritate, astfel că reducerea comisioanelor va intra în vigoare la sfârşitul acestui an, nu în mai 2016, cum prevede legea naţională.

"Impactul în ceea ce priveşte băncile este universal, fiecare bancă emitentă obţinea venituri din acest comision, care se reduce de cinci ori. Pe fondul acestor scăderi masive de venituri, în general băncile mari funcţionează şi ca bănci acceptatoare şi veniturile se balansează, pe când băncile mici, care sunt doar emitente, vor fi puse într-o situaţie delicată, multe nu vor mai găsi motivaţia în susţinerea acestui segment, afectând mărimea şi volumul pieţei", a declarat joi într-o conferinţă Cătălin Creţu, director regional Visa Europe pentru România, Croaţia şi Slovenia.

El a dat exemplul unei bănci din altă piaţă pe care o coordonează, care este reticentă la a implementa tehnologia contactless la carduri odată cu diminuarea veniturilor de cinci ori, susţinând că nu este rentabil.

Citeşte şi: Parlamentul European a aprobat plafonarea comisioanelor interbancare la tranzacţiile cu carduri

Citeşte şi: CONFERINŢA MEDIAFAX - Chiriţoiu: Legea plafonării comisioanelor interbancare a fost aprobată de Parlament

Citeşte şi: CONFERINŢA MEDIAFAX: Băncile sunt nemulţumite de plafonarea comisioanelor la carduri. Chiriţoiu: Putea fi mult mai rău! - VIDEO

"Există un impact foarte important asupra băncilor, cu efecte masive, de polarizare a băncilor pe acest business. Comisia Europeană nu cred că îşi dorea aşa ceva când a gândit regulamentul. Băcnile mici şi mijlocii vor avea o problemă cu acest lucru, este evident", spune Creţu.

La rândul său, preşedintele Comisiei de Carduri din cadrul Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Septimiu Tulpan, consideră că diferenţa de venituri va fi suportată de client în final, această migrare fiind preconizată la circa un an de la implementarea măsurii.

"Într-un an, la sfârşitul anului viitor, când marii emitenţi vor simţi diminuarea veniturilor, diferenţa se va pune pe client. Nu văd cum această mutare a unor costuri către un client va mări utilizarea cardurilor la comercianţi, pentru că la un moment dat această pierdere de venituri trebuie să fie acoperită de undeva. Un alt efect va fi dispariţia unor jucători mici de pe piaţă, comasarea unor jucători de emitere de carduri, diminuându-se utilizarea cardurilor la comercianţi", consideră Tulpan.

El a punctat că reglementarea este necesară, însă suprareglementarea poate avea un impact negativ, mai ales dacă nu este gândită bine.

Ca soluţii, băncile vor putea oferi produse foarte simple şi ieftine, fără beneficii precum reduceri sau gratuităţi pentru clienţi sau produse complexe, cu tehnologii avansate implementate, dar la costuri mult mai mari, sau vor creşte anumite comisioane pentru a acoperi diferenţele de venituri, potrivit lui Creţu.

"Consumatorii vor fi puşi în faţa unor oferte mult mai sărace, credem. S-ar putea că intrarea noilor tehnologii să fie mult mai dificilă, mai înceată. Dar cred că, în continuare, clienţii vor plăti pentru produse bune, care aduc tehnologii noi şi inovaţie, dacă răspund nevoilor. Fiecare bancă poate să continue această alergare şi să recupereze din mers. Există o luminiţă, dar depinde de capacitatea de adaptare a sistemului", apreciază directorul Visa.

Pe de altă parte, comercianţii vor câştiga din reducerea comisioanelor interbancare circa 6 miliarde euro la nivel european, aceştia susţinând că vor promova şi încuraja plata cu cardul, iar o parte din scăderea costurilor va fi evidenţiată la raft în preţurile produselor.

Creţu este sceptic însă că produsele se vor ieftini, întrucât nu există cineva care să valideze că în final consumatorul va primi o reducere la preţul produselor.

Beneficiul acestei măsuri va fi totuşi creşterea volumelor de plăţi, mai ales în condiţiile stimulării comercianţilor mici şi mijlocii să accepte plata cu cardul, a operatorilor de utilităţi, care considerau până în prezent comisioanele prea mari.

"Există o nişă foarte mare, a utilităţilor, care până acum nu au acceptat comisioanele cerute de bănci. Dacă nici acum nu pot acceptă, înseamnă că au o mare problema de electronizare a plăţilor. Având în vedere costurile şi beneficiile de plată cu cardul, cine nu va mai accepta nici de aici încolo plata cu cardul putem să ne întrebăm de ce nu doreşte o fluidizare a fluxului de bani către firma sa, care oferă o transparentizare a vânzărilor? Aici intrăm în discuţii de evaziune fiscală, singurii care se vor mai opune vor fi cei care nu doresc să aibă o transparentizare a banilor care le intră în firmă", spune Creţu.

Directorul general al MasterCard România, Cosmin Vladimirescu, a punctat că mijloacele de plată electronice vor ajuta la ieşirea din "gaură neagră a economiei", dar economiile pe care le vor face comercianţii din reducerea comisioanelor sunt mult prea mici pentru a le transfera consumatorilor în preţuri.

"Marii comercianţi, unde plăţile cu cardul au o pondere ceva mai mare, au comisioanele de acceptare mult sub comisionul interbancar. În România, evaziunea fiscală este 28,4% din PIB, aproape o treime. Când a scăzut TVA la pâine, eu n-am remarcat o ieftinire a pâinii. Evaziunea nu se întâmplă la comercianţii mari, unde se fac plăţile cu cardul, ci este la comercianţii mici, care nu acceptă plăţile cu cardul. Este anormal să nu se poată plăti cu cardul şi să nu se plătească taxe, până la urmă dezideratul este să trăim într-o Românie mai albă, mai curată, mai eficientă", spune Vladimirescu.

Şi el este de părere că piaţa cardurilor va creşte în continuare, chiar şi în condiţiile acestui impas, însă a arătat că există o diferenţă foarte mare între ponderea plăţilor cu cardul din PIB în România, de 4,4%, şi media UE, de peste trei ori mai mare, care trebuie recuperată cât mai rapid.

"Plata cu cardul va creşte şi anul acesta, s-a învârtit în jur de 15%-18% creştere, cred că şi anul acesta se va încheia cu o rată de creştere de două cifre, în jur de acest palier. După decembrie, când se va aplica regulamentul european, e greu de spus. Scăderea veniturilor va avea un asemenea impact încât va frâna dezvoltarea plăţii cu cardul, iar pe cealaltă parte este deschiderea către comercianţi, vom vedea măsura în care aceste volume şi veniturile adiţionale vor reuşi să compenseze pierderea cealaltă", a adăugat Creţu.

Pe piaţa românească sunt active circa 14 milioane de carduri, nivel în stagnare în ultimii doi ani.

Din numărul total de tranzacţii cu cardul, una din două a ajuns să reprezinte o plată.

Consumul personal se ridică în România la 88-90 miliarde euro, din care 30 miliarde se află pe carduri, iar ca valoare plăţile la comercianţi sunt de 7,5 miliarde euro.

"Evident că nu acţionează numai modificarea de rate de interchange, sunt mulţi alţi factori care influenţează plăţile. Va scădea cota de tva la 9% anul acesta pentru multe produse, e foarte important pentru că e un domeniu unde economia nefiscalizată are o pondere foarte mare. Câţi comercianţi vor accepta cardurile ca să captăm nişte plăţi electronice? Câţi comercianţi vor albi tranzacţiile, volumele să migram ceva către carduri?", a punctat directorul MasterCard.