RETROSPECTIVĂ. Tabloul macroeconomic – de ce nu ar surprinde pe nimeni dacă i-ar sări siguranţele

O creştere de 4,2% se conturează anul acesta pentru economia României, ritmul din primele trei trimestre ale acestui an. Rămâne una dintre cel mai mari din Europa, dar sub cea de 7% de anul trecut şi sub cea de 4,8% din 2016. Va fi mai aproape de cea de 3,9% din 2015.

De asemenea, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) şi-a ajustat cea mai recentă prognoză de creştere economică, cea din noiembrie, la 4,5%, de la 5,5% în iulie, intrând în linie cu majoritatea macroeconomiştilor şi a instituţiilor internaţionale.

Cu toate acestea, Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a susţinut că această încetinire n-ar trebui să sperie, fiind mai aproape de potenţial.

Nominal, Prodului Intern Brut (PIB) este estimat pentru acest an la aproape 950 de miliarde de lei, o creştere de 93 de miliarde de lei, comparativ cu anul trecut.

Dar ce folos? Deficitele se apropie de nivelurile maxime de siguranţă. Deficitul bugetar la 11 luni a fost de 2,73% din PIB, de 26 de miliarde de lei, de 2,25 de ori mai mare ca pondere în PIB şi de 2,6 ori mai ridicat ca valoare nominală, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Anul acesta devine al treilea an consecutiv în care deficitul bugetar va fi aproape de 3%, ţinta maximă angajată în faţa Comisiei Europene. Problema este că aceasta este ţinta maximă pentru anii de criză şi pentru ca ţării noastre să nu îi fie aplicată procedura de deficit excesiv, iar suma cheltuită excedentar trebuia alocată pentru investiţii. Nu doar atât - ţinta pe care România trebuia să o respecte era de un deficit de 1% din PIB, în anii de creştere economică.

În ultimii zece ani, cele mai mici deficite bugetare au fost consemnate în 2015 (0,8% din PIB), 2014 (1,3% din PIB) şi 2013 (2,1% din PIB). Această tendinţă de scădere a fost rapid debalansată în primul an electoral, 2016.

Altă problemă este că mare parte din creşterea economiei provine din consum, ca urmare a creşterilor salariale, în timp ce inflaţia a revenit brusc la niveluri ridicate.

Salariul mediu net din octombrie a fost de 2.720 de lei, o creştere de 13,7%, comparativ cu luna octombrie a anului precedent, iar salariul mediu brut s-a majorat cu 36%, la 4.532 de lei. Faţă de nivelurile din ianuarie 2017, salariul mediu brut a crescut cu 43%, iar cel net cu 18%, deoarece o mare parte din creşterea celui brut provine din transferal contribuţiilor de la angajator la angajat. În schimb, compensat cu inflaţia, salariul mediu net s-a majorat cu 9%, la 10 luni, iar în euro era de 583 de euro, o majorare de 12%, de la an la an, şi de 14% faţă de începutul anului trecut.

Datele arată că peste 50% din creşterea economiei în ultimii doi ani provine din consum. Numai că acest consum se face în mare parte din export. Deficitul comercial, la 10 luni, a fost de 11,845 miliarde de euro (aproape 55 de miliarde de lei), o creştere de aproape 16% (1,62 miliarde de euro), comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), acestea fiind cele mai recente date disponibile. În condiţiile în care media lunară trece de 1 miliarde de euro, există probabilitatea ca deficitul comercial din noiembrie să fi atins nivelul de anul trecut, de 13 miliarde de euro.

În concordanţă, deficitul de cont curent, la 10 luni, a crescut cu aproape 52%, la aproape 8 miliarde de euro, potrivit Băncii Naţionale a României (BNR).

Rata anuală a inflaţiei din noiembrie a ajuns la 3,4%, de la 4,3% în octombrie, astfel că 2018 devine al doilea an, după cel de anul trecut, în care BNR se încadrează în ţinta de plus/minus 2,5%. Problema este că, în acest an, inflaţia a fost în două luni, mai şi iunie, de 5,4%, o creştere accelerată, faţă de sub 0% în decembrie 2016. Accelerarea s-a făcut nu doar pe fondul unor situaţii de sezon, precum preţul ouălor şi al cartofilor, ci şi pe fondul majorărilor de taxe de anul trecut – supracciza la carburanţi şi a preţurilor la energie şi gaze.

Singura veste cu adevărat bună este aceea că investiţiile străine directe au însumat 4,56 miliarde de euro, la 10 luni, o creştere de aproape 10%, comparativ aceeaşi perioadă a anului trecut. În schimb, statul a făcut investiţii de 26,3 miliarde lei (5,6 miliarde de euro), în 11 luni, care sunt mai mari cu 50,3% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dar anul trecut au fost de 26,7 miliarde de lei în întreg anul, cu 10% sub cele din 2016. Datele arată că anul trecut, 13 miliarde de lei au fost alocate pentru creşterile cu salariile şi asistenţa socială – aproape cât două autostrăzi Iaşi-Tîrgu Mureş. Datele pe primele 11 luni arată cam aceeaşi alocare.

Pentru ca imaginea grie să fie mai accentuată, datoria publică a rămas la 35% din PIB, la fel ca anul trecut, în ciuda creşterii nominale a PIB-ului. Aceasta a crescut cu 4%, la finele lunii septembrie faţă de decembrie 2017, ajungând la 313,4 miliarde de lei. Este drept că este mai mică, ca pondere în PIB, nu ca valoare, decât în perioada 2012-2016, dar rămâne la peste 30%, în condiţiile majorării accelerate a PIB-ului din aceeaşi perioadă.

Iar la tabloul intern fragil se adaugă situaţia internaţională. Incertitudinea privind evoluţiile economice din Uniunea Europeană (UE) - Brexitul şi evoluţia datoriilor suverane din zona euro - a devenit al doilea risc sistemic la adresa stabilităţii financiare a României, potrivit „Raportului asupra stabilităţii financiare”, ediţia decembrie 2018, Anul XIII, nr. 16. Acesta a devenit direct al doilea risc, cu un grad ridicat şi în creştere, în condiţiile în care în precedetul raport, cel din iunie, nu era deloc menţionat. „Principalele riscuri (n.red. - la adresa stabilităţii financiare a României) sunt de natură externă”, a subliniat Liviu Voinea, membru al Consiliului de Administraţie şi viceguvernator al BNR, la 10 decembrie, când a fost prezentat acest raport.

În plus, principalul risc este, la fel ca în raportul din iunie, deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente, care a rămas ridicat şi în creştere, mai arată harta „Harta riscurilor la adresa stabilităţii financiare din România”, din raportul citat. „Plecarea capitalului din unele state nu s-a generalizat asupra tuturor statelor. Regiunea din care face parte şi România nu a resimţit efectele negative ale acestei aversiuni la risc”, a detaliat Voinea.

Astfel, doar în aceste condiţii, în care mediul extern s-a deteriorat în ultimele luni ale acestui an, riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental a fost plasat pe locul al treilea între riscurile la adresa stabilităţii financiare a României, cu toate că a rămas ridicat şi stabil. În plus, spre deosebire de iunie, „Harta riscurilor la adresa stabilităţii financiare din România” din decembrie include trei riscuri sistemice ridicate, cu unul mai mult decât anterior. Riscul de tensionare a echilibrelor macroeconomice a devenit din al treilea al patrulea risc, deşi a rămas cu un grad moderat şi în creştere. În schimb, evoluţia privind piaţa imobiliară a rămas un risc redus şi în scădere, pe când în iunie creşterea preţurilor imobiliare era un risc redus şi în creştere.

De altfel, la 10 decembrie, viceguvernatorul BNR a menţionat printre evoluţiile pozitive ale economiei României din acest an: scăderea riscului de supraîncălzire - evoluţia PIB de la 6,9% anul trecut la 4% anul acesta; reintrarea în ţintă a inflaţiei, la aproximativ 3,5%. Altă evoluţie pozitivă a economiei României o reprezintă scăderea datoriei, la 34,9% din PIB, la finele trimestrului al doilea al acestui an, faţă de 37,9% din PIB. În plus, riscul de nefinanţare al României s-a redus, pentru că s-a extins maturitatea bondurilor, la cele în lei la 6,4 ani, iar la eurobonduri la 9,7 ani.