REUTERS: Temerile privind un default al Greciei sunt în creştere

La o lună după ce o nouă rată de 8 miliarde de euro din programul de finanţare din partea Uniunii Europene şi FMI a contribuit la evitarea încetării de plăţi, Grecia a revenit în centrul crizei din zona euro, iar îngrijorarea referitoare la default şi o ieşire din zona euro a pus în umbră retrogradarea în masă a mai multor ţări din regiune, de către Standard&Poor's.

Autorităţile de la Atena trebuie să încheie în următoarele zile un acord cu creditorii privaţi de reducere a datoriilor printr-un schimb de obligaţiuni, pentru a evita falimentul atunci când obligaţiuni de 14,5 miliarde de euro vor ajunge la maturitate la sfârşitul lui martie.

Negocierile cu creditorii privaţi au fost întrerupte vineri, dar autorităţile elene au încercat să minimalizeze blocajul.

"Are loc o mică pauză în discuţii, dar am încredere că vor continua şi vom ajunge la timp la un acord mutual acceptabil", a declarat premierul grec Lucas Papademos pentru televiziunea CNBC.

El a spus că negocierile referitoare la schimbul de obligaţiuni şi al doilea program de sprijin financiar din partea UE şi FMi trebuie încheiate în următoarele două-trei săptămâni.

Acordul cu băncile trebuie realizat înainte de venirea la Atena a inspectorilor UE, FMI şi ai Băncii Centrale Europene (BCE), săptămâna viitoare, pentru finalizarea celui de-al doilea program de sprijin de 130 miliarde de euro.

Potrivit băncilor creditoare, problema negocierilor nu provine de la autorităţile elene ci este legată de termenii impuşi de instituţiile financiare internaţionale care susţin Grecia.

Pentru rezolvarea impasului, şeful agenţiei elene care administrează datoriile şi un consilier de rang înalt au plecat luni la Washington pentru a se întâlni cu oficiali ai FMI, înainte ca echipa de experţi ai troicii să vină la Atena, a declarat o sursă guvernamentală.

Acordul convenit în octombrie prevede că datoriile Greciei către creditorii privaţi trebuie reduse la jumătate, astfel încât, împreună cu reformele structurale, să ducă la scăderea ponderii datoriilor în PIB la 120% până în 2020, de la 160% în prezent.