Revin autostrăzile din beton? Gabriel Budescu, CNAIR: Avem nevoie de o dezvoltare a industriei materialelor de construcţii pentru infrastructura rutieră din România. Cimentul rutier produs în România poate înlocui bitumul din import

Peste 90% din bitumul utilizat în as­faltarea noilor autostrăzi şi drumuri expres provin din import, motiv pentru care şi preţul acestuia este mai ridicat, având în vedere că şi camioanele care îl transportă stau blocate cu orele în punctele de trecere vamală.

Potrivit calculelor Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere, dacă pentru noile proiecte de infrastructură rutieră care totalizează peste 700 km s-ar utiliza ciment rutier, atunci eco­nomia realizată ar fi de aproape 500 mil. lei sau circa 100 mil. euro.

„Avem nevoie de o dezvoltare a industriei materialelor de construcţii pentru infrastructura rutieră din România. Cimentul rutier poate înlocui bitumul“, a spus Gabriel Budescu, directorul CNIR.

Primul astfel de proiect a fost primul lot al autostrăzii A2 Bucureşti-Constanţa, dar pe care nu s-a efectuat mentenanţa necesară. Cel mai recent proiect cu această tehnologie a fost varianta ocolitoare de la Giurgiu, care face legătura dintre DN5 şi podul peste Dunăre, proiect realizat de austriecii de la PORR. O astfel de idee permite şi reducerea deformării benzilor de rulare, mai ales pe tronsoane unde camioanele grele staţionează lungi perioade de timp. 

De asemenea, blocajele în aprovizionare şi dorinţa de a nu mai sta la mâna furnizorilor i-au făcut pe mai mulţi constructori români să investească în propriile fabrici de materiale de construcţii.

Construcţii Erbaşu şi Drum Asfalt sunt două dintre firmele de construcţii care şi-au anun­ţat recent investiţiile în fabrici de prefa­bricate. În 2023, printre obiectivele către care firma Construcţii Erbaşu a direcţionat bani din bugetul de investiţii s-a numărat şi o staţie mobilă de prefabricate care va fi transportată pe şantierele mari unde compania derulează lucrări şi unde este nevoie de aceste materiale, care se folosesc atât la construcţia clădirilor, cât şi în proiectele de infrastructură.

În prezent, portofoliul companiei locale este împărţit în mod egal între lucrări de infrastruc­tură şi proiecte civile. În ceea ce priveşte lucrările publice, acestea reprezintă 90% din portofoliu, restul fiind lucrări private. Potrivit informaţiilor transmise în 2023, investiţia pentru această staţie a fost de 7 milioane de euro. Şi compania Drum Asfalt din judeţul Bihor lucrează la proiectul unei unităţi de producţie a prefabricatelor, materiale pe care le foloseşte pe şantiere, pentru proiectele de infrastructură, pentru a evita astfel problemele legate de aprovizionare.

În 2015 Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) şi-a schim­bat denumirea în Compania Naţională de Adminis­trare a Infrastructurii Rutiere şi a mai fost înfiin­ţată o altă companie, distinctă, Compania Naţio­nală de Investiţii Rutiere S.A. (CNIR), cu rolul de a gestiona infrastructura rutieră. La aproape opt ani de la decizie, CNIR a fost înfiinţată oficial, iar conducerea sa a fost preluată de Gabriel Budescu, care până în februarie 2024 a fost director general adjunct în cadrul CNAIR timp de un an şi care a lucrat în CNAIR din 2017.

„La ora actuală există un ordin de ministru care nominalizează primele şapte proiecte ce urmează să le preluăm. Şi, suplimentar, CNIR va mai lansa un nou proiect, Bucureşti - Giurgiu. Astfel, cele şapte proiecte care au fost nomina­lizate în ordinul de ministru sunt Târgu-Mureş - Târgu-Neamţ, secţiunea de munte a autostrăzii A8. Aceasta la rândul ei este de 157 km, îm­părţiţi în 6 tronsoane. Două dintre ele au fost deja lansate la licitaţie de colegii din CNAIR. Celelalte patru cel mai probabil le vom lansa noi în momentul preluării. Avem autostrada Târgu-Neamţ - Iaşi - Ungheni care are 93,3 km“.