România a atras în criză 311 proiecte de investiţii străine, jumătate faţă de 2004-2008

România a atras 311 proiecte de investiţii străine între 2009 şi 2013, aproape jumătate din cele din intervalul 2004-2008, scădere care s-a reflectat şi în locurile de muncă create, care s-au redus cu peste 50%, însă în acest an a urcat pe locul trei ca atractivitate în Europa Centrală şi de Est.

Urmărește
375 afișări
Imaginea articolului România a atras în criză 311 proiecte de investiţii străine, jumătate faţă de 2004-2008

România a atras în criză 311 proiecte de investiţii străine, jumătate faţă de 2004-2008 (Imagine: Shuttrestock)

În perioada 2004-2008, România a atras un număr de 612 de proiecte de investiţii şi se poziţiona pe locul doi în Europa Centrală şi de Est (CEE), după Polonia, în funcţie de acest indicator, înregistrând însă cea mai mare scădere între 2009 şi 2013, de aproape 50%, la 311 proiecte. În urma acestei scăderi, piaţa locală a coborât pe poziţia cinci, în urma Rusiei, Poloniei, Turciei şi Cehiei, potrivit ediţiei din 2014 a studiului EY - European attractiveness survey.

TITLURILE ZILEI

Numărul de locuri de muncă create în urma investiţiilor străine din România, Polonia şi Cehia au scăzut cu peste 50%, în timp ce în Turcia şi Serbia au crescut cu 143%, respectiv 157%.

România a urcat însă pe locul trei în topul celor mai atractive pieţe pentru investiţii străine directe din zona CEE, câştigând două puncte procentuale în preferinţele investitorilor, conform raportului.

Pe fondul scăderii atractivităţii pieţelor din Polonia (31%, în scădere cu 6% faţă de 2013) şi Cehia (11%, în scădere cu 4% faţă de 2013), România (+2%) este considerată, alături de Ungaria (+3%) şi Turcia (+4%), una dintre destinaţiile cele mai atractive pentru investiţii din Europa de Est.

"Din cauza unui grad ridicat de expunere faţă de ţările europene, al unui sector bancar fragil şi al dependenţei puternice de creditul de consum pe fondul crizei, numărul de proiecte de investiţii străine din Europa Centrală şi de Est a scăzut cu 12%, însă a înregistrat o creştere de 19% în Europa de Vest în perioada 2009-2013, comparativ cu perioada 2004-2008. Această divergenţă este şi mai bine evidenţiată în cazul creării de noi locuri de muncă, zona CEE înregistrând o scădere de 30%, comparativ cu doar 13% în Europa de Vest", se menţionează în studiu.

Cu o scădere de 22% a volumului de proiecte de investiţii străine în anii de criză, Polonia şi-a pierdut poziţia fruntaşă ca destinaţie de investiţii între economiile europene emergente în favoarea Rusiei şi a coborât pe poziţia cinci în termeni de generare de locuri de muncă în perioada 2009-2013. Această tendinţă a fost cu atât mai surprinzătoare, cu cât Polonia a fost, până în 2013, singurul stat membru UE care a înregistrat creşteri pozitive în timpul crizei.

Republica Cehă, o altă economie cheie din regiune, a cunoscut un declin accentuat, de 37%, al proiectelor de investiţii străine între 2009 şi 2013. În pofida acestui declin, Polonia şi Cehia continuă să ocupe primele două poziţii în topul destinaţiilor din Europa Centrală.

Între 2009 şi 2013, numărul de proiecte de investiţii din Turcia a crescut cu 129%. Astfel, Turcia se poziţionează pe locul trei după creşterea volumelor de proiecte, după Germania şi Marea Britanie, şi pe locul 10 în întreaga Europă ca destinaţie atractivă pentru FDI.

Creşterea nivelului de investiţii în Turcia în perioada 2009-2013 a atras după sine o creştere de 162% a creării de noi locuri de muncă. Cu cele 98 proiecte începute (în creştere faţă de cele 95 din anul 2012), 2013 s-a dovedit a fi un an de succes. Afirmându-se ca noul pol european pentru proiecte mari în segmentul de producţie, Turcia a atras mai multe investiţii mari în sectorul auto. Statele Unite ale Americii şi Germania rămân principalii investitori din această ţară, cu 24%, respectiv 16% din totalul investiţiilor străine.

Rusia a atras 114 de proiecte în 2013 şi a preluat prima poziţie în topul destinaţiilor din afara Europei Occidentale în timpul anilor de criză. Deşi numărul de proiecte a scăzut cu 11% faţă de anul anterior, Rusia a reuşit să-şi păstreze poziţia de top ca principală destinaţie în regiunea CEE, după ce coborâse în urma Poloniei în anul 2012.

Acest lucru vine pe fondul faptului că Rusia a reuşit în ultimii ani să atragă câteva proiecte cheie de investiţii în sectorul producţiei de maşini, al industriei grele şi al unor sectoare precum industria chimică şi cea a echipamentelor de maşini mari de transport, şi a reuşit să se menţină pe poziţia de top în regiunea CEE. Cu toate astea, este foarte posibil ca tensiunile geopolitice generate de situaţia din Ucraina să afecteze atractivitatea Rusiei.

Ca şi în cazul atractivităţii ţărilor, multe oraşe din regiunea CEE şi-au pierdut masiv din atractivitate.

"Când li s-a cerut să numească trei dintre cele mai atrăgătoare oraşe din Europa, doar 17% din participanţii la studiu au numit oraşe din regiunea CEE. Procentul trebuie comparat cu cei 82% care au numit un oraş din Europa de Vest şi cu cei 19% care au numit un oraş din Europa de Sud. În linie cu rezultatele din anii anteriori, investitorii au ales Londra, Paris, Berlin, Frankfurt şi Munchen drept principalele cinci destinaţii de investiţii în Europa. Moscova a coborât de pe locul 8 pe 10. Praga şi Varşovia au căzut pe locurile 12, respectiv 14", apreciază autorii studiului.

Rezultatele studiului sunt obţinute pe baza EY European Investment Monitor (EIM), care urmăreşte proiecte de investiţii străine directe ce creează noi locuri de muncă şi facilităţi, şi a opiniilor exprimate de peste 800 de lideri de business din întreaga lume.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici