România a încheiat cu succes al doilea acord stand-by cu FMI: "Economia s-a stabilizat, totuşi, creşterea este slabă"

Acordul României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri.

Finalizarea evalărilor a şaptea şi a opta fac disponibilă pentru tragere o sumă echivalentă cu 450,6 milioane de DST (circa 520,74 milioane de euro), iar resursele aflate la dispoziţia României din partea Fondului în actualul acord se situează la echivalentul a 3,09 miliarde DST (circa 3,57 miliarde de euro ), se arată într-un comunicat al FMI.

În luna ianuarie, o misiune comună a experţilor internaţionali a negociat cu Guvernul mai multe măsuri de reforme structurale şi privavatizări care urmau să fie implementate pentru ca acordul să poată fi încheiat, cu o întârziere de trei luni faţă de programul iniţial.

Înţelegerea a fost parafată în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, şi trebuia să se încheie în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autorităţilor române de extindere cu trei luni a acordului, până la sfârştul lunii iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducã arieratele şi să adopte măsuri de îmbunătăţire a managementului companiilor de stat.

"România a încheiat cu succes al doilea acord stand-by cu Fondul. Economia s-a stabilizat. Inflaţia de bază rămâne redusă, iar balanţa fiscală şi cea a contului curent sunt sustenabile. Totuşi, creşterea este slabă şi există riscuri de înrăutăţire a situaţiei. Reformele structurale sunt critice pentru realizarea potenţialului de creştere al României şi pentru crearea de locuri de muncă, în timp ce continuarea disciplinei fiscale este esenţială pentru ancorarea stabilităţii macroeconomice", a declarat prim adjunctul directorului executiv al FMI, Nemat Shafik.

FMI a luat notă de încetarea procedurii de deficit excesiv derulate de Comisia Europeană împotriva României şi consideră potrivită intenţia Guvernului de a reduce în continuare deficitul structural într-un ritm moderat pentru atingerea obiectivului pe termen mediu.

Cadrul bugetar ar beneficia de pe urma stabilirii unui sistem eficient de control al angajamentelor şi de prioritizarea strictă a investiţiilor publice, care ar ajuta la evitarea acumulării de noi arierate.

FMI recomandă Guvernului noi reforme în domenii precum sănătate, taxe, energie, transporturi şi companii de stat.

“Sunt necesare şi reforme ale administraţiei taxelor şi sănătăţii, împreună cu măsuri de lărgire a bazei de taxare (...) Reforma în sectoarelor energetic şi transporturi şi în privinţa companiilor de stat rămâne incompletă. Autorităţile au început să majoreze gradual preţurile la electricitate pentru a ajunge la o piaţă mai competitivă, concomitent cu adoptarea de măsuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili. Aceste măsuri sunt binevenite, dar trebuie făcut mai mult pentru reformarea companilor de stat ineficiente, inclusiv printr-o implicare mai amplă a sectorului privat”, a spus Shafik.

Politica monetară este în linii mari adecvată, iar sistemul bancar bine capitalizat, dar vulnerabil la şocuri externe, notează Fondul.

“Astfel, autorităţile ar trebui să continue să-şi îmbunătăţească mecanismele de management al crizei şi planurile de urgenţă. În particular, sunt necesare noi eforturi pentru înlăturarea obstacolelor în calea rezolvării creditelor neperformante şi trebuie rezolvate deficienţele legate de guvernanţa corporativă la noua autoritate unificată de supraveghere”, a afirmat Shafik.

Ministerul Finanţelor Publice a informat, într-un comunicat, că România a îndeplinit toate cele cinci acţiuni prealabile prevăzute în acordul stand-by cu Fondul.

Guvernul a redus arieratele bugetului de stat sub 20 de milioane de lei (arieratele bugetului de stat se situau în mai la 18,9 milioane de lei), iar pe cele ale autorităţilor locale sub 300 de milioane de lei (acestea se situau în mai la 150,6 milioane de lei).

De asemenea, a fost desemnat câştigătorul licitaţiei pentru vânzarea pachetului majoritar la CFR Marfă, au fost vândute 15% din acţiunile deţinute de stat la Transgaz şi a fost semnat un contract cu un consultant de tranzacţie pentru o ofertă publică iniţială de 15% din capitalul social al Complexului Energetic Oltenia, se menţionează în comunicat.

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, că restanţele înregistrate în negocierile cu FMI, legate de arierate, privatizarea CFR Marfă şi listarea Transgaz, au fost recuperate, astfel că autorităţile îndeplinesc în prezent absolut toate condiţiile pentru finalizarea cu succes a acordului.

Guvernul a anunţat, anterior, cã intenţioneazã sã încheie un nou acord cu FMI în vara acestui an.

Potrivit scrisorii de intenţie transmise de Guvern Fondului pe 10 iunie, document obţinut de MEDIAFAX, România îndeplinea, la momentul respectiv, doar douã dintre cele cinci criterii de performaţã cantitative şi tot douã dintre cele cinci ţinte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, fiind ratate criteriul de performanţã privind activele externe nete ale Bãncii Naþionale a României, cel privind soldul bugetului general consolidat şi cel privind arieratele bugetului de stat.

Ţintele indicative stabilite pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autoritãþilor locale şi arieratele întreprinderilor de stat nu erau, de asemenea, îndeplinite.

Guvernul a reuşit, însã, ca în intervalul rãmas pânã la discutarea scrisorii de intenţie în Consiliul Director sã respecte douã precondiţii
importante pentru închiederea acordului, respectiv achitarea arieratelor de cãtre autoritãţile locale şi desemnarea unui câştigãtor la privatizarea CFR Marfã.