România are nevoie de o injecţie de 1,2 mld. euro în fiecare an până în 2050 pentru a permite conectarea prosumatorilor sau a energiei verzi. Care este reversul medaliei?

Studiul menţionat arată că investiţiile în reţelele de distribuţie ar trebui să crească de la o medie anuală de 33 de miliarde de euro la un nivel de 67 de miliarde de euro pe an în perioada 2025-2050, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din ceea ce a cheltuit UE pentru importurile de combustibili fosili în 2023.

Urmărește
6115 afișări
Imaginea articolului România are nevoie de o injecţie de 1,2 mld. euro în fiecare an până în 2050 pentru a permite conectarea prosumatorilor sau a energiei verzi. Care este reversul medaliei?

România are nevoie de o injecţie de 1,2 mld. euro în reţele în fiecare an până în 2050 pentru a permite conectarea prosumatorilor sau a energiei verzi. Care este reversul medaliei?

Reţelele de distribuţie din Europa trebuie modernizate de urgenţă pentru a permite electrificarea masivă a transporturilor, a încălzirii şi a industriei, pentru a integra sursele de energie regenerabilă şi pentru a face faţă fenomenelor meteorologice extreme şi ameninţărilor cibernetice tot mai frecvente, se arată în studiul Grids for Speed, realizat de Eurelectric, organizaţie europeană care reprezintă interesele a mai bine de 3.500 de companii energetice ♦ Studiul se bazează pe creşterea consumului de energie, astfel că în cazul României ar fi necesare investiţii anuale de 1,2 mld. euro pe termen lung  Care este situaţia în alte state?

Studiul menţionat arată că investiţiile în reţelele de distribuţie ar trebui să crească de la o medie anuală de 33 de miliarde de euro la un nivel de 67 de miliarde de euro pe an în perioada 2025-2050, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din ceea ce a cheltuit UE pentru importurile de combustibili fosili în 2023.

„Investiţiile în reţele vor crea peste 2 milioane de locuri de muncă, vor aduce economii de energie mai mari şi vor asigura o alimentare mai fiabilă cu energie electrică, accelerând în acelaşi timp decarbonizarea economiei europene”, cred reprezentanţii Eurelectric. Studiul a fost realizat pe baza estimărilor de investiţii trimise de companiile de distribuţie a energiei, au mai precizat reprezentanţii Eurelectric.

„Schimbările din societate transformă sistemul energetic european cu o viteză ameţitoare. Până în 2050, energia electrică va reprezenta 60% din consumul final de energie, faţă de 23% în prezent, iar capacitatea de energie regenerabilă va fi crescut de şase ori faţă de 2020, în timp ce 70% din producţia de energie regenerabilă şi stocarea vor fi conectate la nivelul operatorilor de reţele de distribuţie. Cererile de racordare cresc într-un ritm mai rapid decât cel în care se modernizează reţelele şi vor continua să crească pe măsură ce avansează electrificarea în domeniile de utilizare finală a electricităţii. Aceste evoluţii pun presiune asupra reţelei.“

Potrivit Eurelectric, nerealizarea unor astfel de investiţii ar pune în pericol 74% din conexiunile potenţiale în tehnologii-cheie pentru decarbonizare, cum ar fi vehiculele electrice, pompele de căldură şi energiile regenerabile.

„Pentru o tranziţie energetică de succes, UE are nevoie de volume masive de capacitate suplimentară de reţea. Volumele investiţiilor pentru operatorii de sisteme de distribuţie trebuie să se dubleze. Acest lucru va necesita un efort semnificativ, dar costul lipsei de investiţii este şi mai mare. Pentru a reuşi, avem nevoie de randamente atractive pentru ca investitorii să poată finanţa, de tehnologie şi de o electrificare rapidă pentru a gestiona tarifele de distribuţie’’, spune preşedintele Eurelectric, Leonhard Birnbaum, CEO E.ON. În opinia Eurelectric, autorităţile naţionale ar trebui să implementeze legislaţia convenită – cum ar fi investiţiile anticipative – în timp ce adaptează regimul de reglementare pentru a sprijini creşterea investiţiilor. „Aceasta înseamnă eliminarea limitelor de investiţii, accelerarea procedurilor de autorizare şi achiziţie pentru reţea şi reducerea riscurilor investiţiilor pentru a stimula finanţarea privată, în timp ce se deschide finanţarea publică prin bugetul UE.“

Principalul semn de întrebare rămâne însă evoluţia consumului de energie. De exemplu, China a bifat anul trecut o creştere a consumului de energie de 7%, iar pentru anul acesta este estimat un plus de 10%, în timp ce la nivelul UE consumul de energie a înregistrat o scădere de peste 3% anul trecut, speranţa fiind să ajungă la un procent de creştere de 2% în perioada 2024-2026. Fără revitalizarea cererii, planurile enorme de investiţii în domeniul producerii de regenerabile şi în reţele rămân fără obiect şi se transformă în motive inutile de creştere a facturilor, dar şi în probleme pentru gestionarea sistemului. În timp ce unii specialişti din piaţă cred că cererea va fi ridicată de consumul centrelor de date, alţii sunt de părere că aceasta nu este decât o bulă, electrificarea fiind forţa care va ridica cererea de energie. Dar la fel de vocal este şi grupul scepticilor potrivit cărora nici electrificarea, nici centrele de date nu vor genera suficientă cerere de energie pentru toate planurile de investiţii ale UE. Astfel, chiar investiţiile în reţele ar trebui regândite în contextul în care impactul dezindustrializării nu va putea fi compensat de electrificare sau centre de date.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici