Aproape 102 miliarde de lei. Adică 9,8% din PIB. Atât a fost deficitul bugetului de stat în 2020, anul în care pandemia a lovit puternic economia şi finanţele statului.
Într-un an de criză, a existat, surprinzător, o uşoară creştere a veniturilor la bugetul de stat, de 0,4% faţă de anul anterior. Deşi au scăzut semnificativ veniturile acumulate din impozitele pe profit, impozitele pe salarii sau chiar încasările din TVA, Guvernul a reuşit să ţină veniturile în echilibru în special cu banii veniţi pe proiecte europene.
Cheltuielile statului au crescut cu aproape 15% şi au depăşit 40% din PIB. Cel mai mult au crescut cheltuielile cu asistenţă socială, arată datele Finanţelor. Anul trecut, au crescut atât pensiile, cât şi alocaţiile copiilor. Şi pentru că sunt peste 8 milioane de beneficiari ai acestor creşteri, impactul a fost foarte mare.
Iniţial, legea bugetului pe 2020 era construită pe un deficit de 3,6%, înainte de pandemie. Ulterior, estimările oficiale s-au modificat. Dacă în aprilie Cîţu vorbea de un deficit de 6.7% din PIB, în noiembrie, aproape de final de an, menţiona de pragul de 9,1% din PIB. Deci a fost mai aproape de realitate în perioada în care avea datele la zi. Să nu uităm, Comisia Europeană a cerut ca România să se încadreze sub ţinta de 3% până la finalul anului 2022.
Guvernul Cîţu încearcă să închidă, cel puţin pe hârtie, bugetul pe 2021 şi speră la o creştere economică de 4,5% şi la un deficit bugetar de 7% din PIB. Este cea mai optimistă dintre prognoze.
Comisia Europeană vorbeşte de creştere de doar 3,3% pentru anul acesta, scrie Ziarul Financiar. Iar Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare vede o creştere a economiei de doar 3% în 2021.