România, în fruntea statelor UE cu cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populaţiei în următoarele decenii. Care sunt consecinţele îmbătrânirii

În prezent, 1 din 7 români are peste 65 de ani, în 2030 se va ajunge la un raport de 1 la 5 persoane, iar în 2060 la 1 din 3, dacă natalitatea nu va fi îmbunătăţită.

România se află în top 5 state membre UE (alături de Slovacia, Polonia, Letonia şi Slovenia) care vor cunoaşte cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populaţiei în următoarele decenii. Mediana vârstei populaţiei va ajunge la 46 de ani în 2030 şi 52 de ani în 2060, de la 39 de ani în 2011, potrivit raportului "Implicaţiile economice ale procesului de îmbătrânire a populaţiei în România" realizat de divizia BCR Cercetare.

O primă consecinţă economică a îmbătrânirii şi reducerii populaţiei totale este scăderea PIB-ului potenţial, prin diminuarea contribuţiei forţei de muncă, dar şi a capitalului, în condiţiile afectării economisirii interne. PIB-ul potenţial al României a scăzut la 1,3% în 2013, de la 5% în 2004, pe seama contracţiei investiţiilor private.

Circa o treime din forţa de muncă din România se regăseşte în agricultură, faţă de doar 3,4% în zona euro. Sectorul serviciilor reprezintă 42% din forţa de muncă ocupată în România, comparativ cu 72% în zona euro.

Dacă în anul 1990 existau 0,4 pensionari la fiecare salariat, raportul s-a inversat din 1998, iar în prezent la fiecare salariat sunt 1,2 pensionari, urmând ca la orizontul anului 2060 la fiecare salariat să fie 1,5 pensionari.

Reprezentanţii BCR consideră că o prioritate o reprezintă oferirea de alternative viabile pe piaţa forţei de muncă persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani, în condiţiile în care populaţia inactivă din această grupă de varstă a crescut puternic după anul 2008 pe fondul pensionărilor efectuate şi al recesiunii economice.

"Statul român trebuie să continue reforma agriculturii, cu participarea sectorului privat şi public. Noi propunem o lege care să stimuleze comasarea terenurilor agricole în mari exploataţii, prin subvenţionarea cheltuielilor notariale şi de cadastru efectuate de fermierii vârstnici cu ocazia vânzării terenurilor", a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, Eugen Sinca, economist BCR.

A doua consecinţă este presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, atât pe partea de venituri, prin afectarea creşterii economice, cât şi pe partea de cheltuieli, prin majorarea cheltuielilor pentru asistenţă socială şi sănătate.

Orice creştere a cheltuielilor publice pentru protecţie socială peste nivelul actual poate avea loc numai în condiţiile în care are loc şi o creştere a ponderii veniturilor bugetare în PIB, care sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană, de 32,9% din PIB în 2011. Creşterea veniturilor bugetare în PIB trebuie să se facă prin intensificarea luptei împotriva evaziunii fiscale şi nu prin majorarea fiscalităţii, care ar degrada mediul de afaceri.

Cea de-a treia consecinţă a îmbătrânirii şi reducerii populaţiei constă în afectarea ratei interne de economisire şi, implicit, a investiţiilor.

"Stimularea economisirii populaţiei este esenţială pentru reducerea dependenţei României de fluxurile externe de capital şi finanţarea internă a creşterii economice - depozite bancare clasice, fonduri de pensii private, fonduri de investiţii cu diverse grade de risc, asigurări de viaţă cu o componentă investiţională, obligaţiuni de stat, piaţă de capital", a mai spus Sinca.

El a arătat că România are în continuare un deficit de cont curent mare în raport cu noul set de indicatori de evaluare a vulnerabilităţii macroeconomice la nivelul Uniunii Europene, care solicită o valoare cuprinsă între minus 4% şi plus 6% din PIB în ultimii trei ani. Politicile de restrângere a creditului de consum în valută sunt justificate în acest context, potrivit analiştilor BCR.

"Performanţa slabă a României în domeniul serviciilor comercializabile (turism) lasă loc suficient pentru o îmbunătăţire a deficitului de cont curent. În 2012, România a avut un sold negativ al serviciilor de turism în balanţa de plăţi de 300 de milioane de euro, în timp ce Bulgaria a avut intrări nete de 1,9 miliarde euro", se menţionează în raport.