România se menţine pe poziţia a treia în topul ţărilor europene cu cele mai ieftine locuinţe noi

România a devenit mai accesibilă decât în urmă cu un an.

Dacă în 2022 un român avea nevoie de 6,3 salarii medii brute anuale la nivel naţional pentru a cumpăra o locuinţă nouă de 70 mp, în 2023 media a scăzut la 5,9 salarii, ceea ce plasează ţara pe locul patru în topul accesibilităţii, după Danemarca (4,7 salarii brute anuale), Norvegia (4,8) şi Italia (5,3).

Cea mai puţin accesibilă ţară europeană dintre cele analizate este Cehia, cu 13,3 salarii brute anuale necesare pentru achiziţionarea unei locuinţe noi, urmată de Slovacia (12,7 salarii brute anuale).

Calculele se referă la salariul mediu brut la nivel naţional în 2023 (adică înainte de impozitare), pentru o perioadă de 12 luni (anual).

Parisul continuă să conducă topul celor mai scumpe oraşe europene, cu un preţ mediu de 14.900 euro/mp pentru un apartament nou, urmat de Munchen (10.900 EUR/mp) şi centrul Londrei (8.018 EUR/mp).

În România, cel mai scump oraş este Cluj-Napoca, cu 2.434 euro/mp şi o creştere de 3% faţă de anul precedent, în timp ce Bucureştiul ocupă locul al doilea, cu 1,726 euro/mp, urmat de Braşov, cu 1.618 euro/mp. Acest aspect plasează România printre puţinele state europene în care cel mai scump oraş nu este capitala, alături de Belgia, al cărei clasament este condus de Antwerp, Italia cu Milano, Germania cu Munchen şi Spania, unde Barcelona ocupă primul loc.

Gradul mediu de îndatorare a gospodăriilor este scăzut în Ungaria, România, Grecia, Slovenia şi Croaţia, cu mai puţin de 30% din totalul creditelor rezidenţiale restante raportat la venitul disponibil al gospodăriilor.

În schimb, statele din Europa Centrală, precum Republica Cehă, Austria sau Slovacia, au reuşit să îşi menţină nivelul de îndatorare a gospodăriilor private între 40% şi 60%. Franţa şi Germania - două dintre cele mai mari pieţe rezidenţiale din Europa - au încă rate ale datoriei private a gospodăriilor mai mici de 80%.

La polul opus, Danemarca, Norvegia şi Ţările de Jos au cele mai ridicate niveluri ale datoriei gospodăriilor. În timp ce Danemarca îşi limitează gradul de îndatorare sub 170%, Norvegia şi Ţările de Jos au înregistrat un grad de îndatorare de aproape 180%.

La compararea ratelor ipotecare medii, Polonia (8,1%), urmată de România (7,7%), Ungaria (7,4%) şi Serbia (6,8%) au cele mai ridicate rate. O rată medie a dobânzii ipotecare de peste 4,5% a fost observată şi în Cehia (5,9%), Danemarca (5,2%), Bosnia şi Herţegovina (4,9%), Norvegia (4,8%), Italia şi Regatul Unit (ambele 4,7%).

În schimb, cele mai mici rate ipotecare medii au fost observate în Bulgaria (2,5%), Spania - (3,1%), Belgia şi Croaţia (3,3%), Franţa, Slovenia şi Portugalia (3,6%), Israel şi Slovacia (3,8%), precum şi în Austria (3,9%).

A 13-a ediţie a studiului Deloitte Property Index analizează evoluţia pieţei imobiliare rezidenţiale în 24 de ţări şi 69 de oraşe în 2023.