ANALIZĂ. Românii au cheltuit 10,5 mld. lei pe bere anul trecut. „Închiderea localurilor a afectat puternic vânzările”

Cifrele se referă la vânzările de bere, adică la sumele plătite de oameni în magazine şi restaurante. Este astfel vorba despre preţuri cu TVA, cu adaos comercial, nu despre cele de fabrică. De aceea, valoarea e diferită de businessul cumulat la producătorilor de bere. Preţul de la poarta fabricii poate fi de două-trei sau chiar patru-cinci ori mai mic decât cel plătit de consumator. Plus că la producţie se adaugă şi o serie de importuri făcute de alţi jucători, însă această valoare e mică, românii preferând berea de producţie locală.

„Pandemia de Covid-19 şi-a pus am­prenta de o manieră negativă asupra vân­ză­rilor de bere în 2020, în special după ce au fost im­puse o serie de restricţii sectorului HoReCa. Închiderea localurilor de la 15 mar­tie la 1 iunie şi funcţionarea ulterioară cu restric­ţii – doar terasele au fost deschise şi ori­cum cu măsuri de distanţare – au afectat puternic vânzările de bere”, spun analiştii de la Euromonitor.

Berea este o băutură care se bea social – la ocazii, cu oameni -, astfel că HoReCa reprezintă un canal important, la fel şi evenimentele care au fost anulate anul trecut.

În 2020 nu s-au ţinut nici petreceri private, nici întâlniri mai ample, nu în acelaşi stil ca anterior, iar toate aceste lucruri s-au văzut şi în vânzările de bere.

„Declinul vânzărilor nu a putut să fie acoperit nici în sezonul cald, când terasele sunt populare în rândul consumatorilor, pentru că existau restricţii privind numărul de oameni care se puteau afla într-un spaţiu anume.”

Analiştii Euromonitor spun că vânzările de bere ar fi putut fi ajutate şi dacă se desfăşurau o serie de evenimente precum Campionatul European de Fotbal (Euro 2020) sau Jocurile Olimpice, ambele mutate pentru 2021.

În ceea ce priveşte anul trecut, s-a remarcat şi o reticenţă a consumatorilor în a ieşi la fel de mult ca înainte din cauza temerilor legate de infectare. Astfel, chiar dacă localurile ar fi putut primi mai mulţi oameni, e posibil să nu fi reuşit să le umple.

Vara şi în general vremea caldă sunt propice pentru consumul de bere. De aceea, în sezonul rece vânzările nu au fost încurajatoare, mai ales că au funcţionat doar terasele care în pofida investiţiilor în încălzitoare şi pături nu au reuşit să îi convingă pe oameni, spun analiştii Euromonitor.

În acest context, a crescut consumul de bere acasă. Românii au lăsat anul trecut în magazine 7,9 mld. lei pe bere. Acest canal a crescut cu 6,6% pe fondul închiderii HoReCa. În restaurante şi baruri vânzările au scăzut cu circa 22%, la 2,6 mld. lei.

„Creşterea din retail nu a fost suficient de mare cât să compenseze declinul din HoReCa. Berea la draft a fost cea mai afectată, având o durată mai mică de viaţă decât vinul sau spirtoasele. Astfel, o serie de produse au expirat.”

Piaţa de bere este împărţită în mai multe segmente, însă de departe cel mai mare este cel de bere lager, care reprezintă 97% din vânzări. Pe poziţiile următoare se află berea fără alcool sau cu conţinut redus de alcool, berea neagră şi stout-ul, conform Euromonitor.

România ocupă locul şapte în UE la producţia de bere, cu 1,7 miliarde litri (17 milioane hectolitri) în 2020, adică 5% din volumul produs la nivel european, topul fiind condus de Germania (24%), Polonia (12%), Spania (10%), Olanda (8%), Franţa (7%) şi Cehia (6%), arată datele Eurostat. Acelaşi este şi nivelul consumului local dat fiind că din total producţie se exportă 2-3%, iar importul are un volum similar.

Piaţa de profil este una puternic concentrată la vârf, fiind dominată de câteva multinaţionale. Podiumul din sectorul berii după cifra de afaceri s-a păstrat acelaşi în 2019, astfel că Ursus Breweries, Heineken România şi Bergenbier sunt cei mai mari trei jucători. De altfel, cei trei alături de URBB (Tuborg) au împreună peste 70-80% din piaţă (în valoare), conform estimărilor ZF. Aceşti jucători străini au în portofoliu mărci româneşti cu istorie, dar şi branduri străine.

În ultimii ani însă, în această piaţă au apărut nume noi şi tot mai multe microberării care pariază pe producţie artizanală. România are aproximativ 70 de berării active, dintre care aproape 60 sunt microberării, potrivit datelor de la Asociaţia Berarii României. Deşi efervescenţa berilor artizanale creşte, ponderea acestui tip de bere este în continuare mică în consum. În valoare, dat fiind că preţul mediu al acestor produse este mai mare, şi cota e piaţă este pe măsură, dar nu depăşeşte câteva procente.