Românii plătesc cu 18% mai mult pentru căldură decât ceilalţi europeni

Preţul gigacaloriei în România este în medie de 60 de euro, nivel similar cu cel din Germania, însă Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor este de de aproape cinci ori mai mic. Astfel, potrivit AT Kearney, PIB pe locuitor este de 6.334 de euro, în timp ce în Germania se ridică la 30.428 de euro.

"Acest preţ (plătit în România - n.r.) generează o importantă povară suplimentară asupra bugetelor locale şi de stat care subvenţionează preţul consumatorilor casnici, în timp ce industria românească suferă din cauza costurilor mai mari de producţie", precizează sursa citată.

Potrivit AT Kearney, subvenţiile în preţul final al gigacaloriei acoperă, în medie, aproximativ 48% din costurile totale de producţie, distribuţie şi furnizare.

Un alt stat cu un preţ al gigacaloriei apropiat de cel plătit de consumatorii din România este Finlanda, cu 59 de euro pe gigacalorie. PIB-ul pe locuitor al Finlandei este însă de 35.094 de euro.

De asemenea, în Lituania, ţară cu un PIB pe locuitor de 9.582 de euro, preţul gigacaloriei este de 39 de euro.

Preţurile gigacloriei sunt diferite în fiecare oraş din ţară şi sunt stabilite de primării.

Veniturile pe angajat şi pe kilometru de conductă de energie termică sunt printre cele mai mici în Europa.

Astfel, venitul pe angajat este de 62 de euro, identic cu cel din Serbia, faţă de 157 de euro în Ungaria sau 217 euro în Republica Cehă. Cele mai mari venituri pe angajat se găsesc în Danemarca, cu 1.353 de euro.

Energia termică în România este produsă în proporţie de 41% din cărbune, nivel similar cu cel european, şi 48% din gaze naturale, faţă de 28% în statele euroepene.

De asemenea, cele mai multe companii care activează în sector înregistrează pierderi, doar cinci fiind considerate de AT Kearney profitabile, respectiv Dalkia Termo Prahova, RADET Constanţa, Regia de Termoficare Cluj, Energie Termică Sibiu şi Nuonsib Sibiu.

Explicaţiile profitabilităţii scăzute a majorităţii companiilor active în sectorul energiei termice sunt, potrivit sursei citate, preţurile în creştere ale combustibililor, în special al gazelor naturale, mecanismele improprii de ajustare a preţurilor faţă de cursul valutar, investiţiile insuficiente în reţele de transport şi distribuţie a energiei termice şi lispa măsurilor de restructurare.

De asemenea, lispa unor strategii pragmatice şi caracteristicile pieţei locale duc la diferenţe semnificative de competitivitate între companiile româneşti de furnizare a energiei termice.

Cel mai mare producător de energie termică din România este ELCEN Bucureşti, care a asigurat, anul trecut, aproximativ 40% din consum (6,662 milioane gigacalorii) şi circa 13% din electricitatea produsă în ţară (6,759 miliarde kWh). Societatea asigură căldură şi apă caldă menajeră pentru aproape 600.000 de locuinţe în Bucureşti şi circa 80.000 în Constanţa.