Salariile şi costul forţei de muncă au crescut anul trecut. În ce domenii au fost cele mai mari câştiguri

"Comparativ cu media pe economie se observă abateri semnificative pe activităţi economice, valori pozitive înregistrându-se în activităţile: intermedieri financiare (de 2,4 ori), industria extractivă (de 2,1 ori), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (de 2,0 ori), informaţii şi comunicaţii (+92,8%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+45,3%), administraţie publică (+13,1%), transport şi depozitare (+8,0%). În celelalte activităţi costul mediu lunar s-a situat aproape sau sub nivelul mediu pe ţară, cel mai scăzut fiind în hoteluri şi restaurante (-45,1%)", arată INS, într-un comunicat.

Statistica a publicat şi date privind câştigul salarial mediu în 2012, potrivit cărora câştigul net s-a plasat la 1.507 lei, mai mare cu 4,4% (63 lei) comparativ cu anul precedent.

Cele mai mari câştiguri s-au realizat în intermedieri financiare şi asigurări (de 2,4 ori peste media naţională), informaţii şi comunicaţii (+98,5%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+92,7%), industria extractivă (+84,9%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+47%), administraţie publică (+39,5%), transport şi depozitare (+7,8%).

La polul opus, câştigurile medii nete aflate la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în hoteluri şi restaurante (-43,6%), alte activităţi de servicii (-38,4%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-31,7%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-27,5%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-23,8%), construcţii (-20,8%), tranzacţii imobiliare (-17,2%), comerţ (-13,4%), sănătate şi asistenţă socială (-12,7%).

Femeile au câştigat în medie cu 215 lei mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial net lunar de 1.424 lei, faţă de 1.581 lei în cazul bărbaţilor.

Bărbaţilor le revin câştiguri superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 25%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (31,5%), alte activităţi de servicii (30%) şi industria prelucrătoare (28,2%).

Pe judeţe, câştigul salarial în 2012 s-a situat sub media pe economie în 35 dintre judeţe. Cel mai scăzut nivel (1.072 lei) s-a înregistrat în Harghita, cu 28,9% mai puţin decât media pe economie. La polul opus s-a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în Bucureşti (2.213 lei), cu 46,8% peste media pe economie.

Numărul mediu al salariaţilor a fost anul trecut de 4,442 milioane persoane, în creştere faţă de anul precedent cu 94.200 persoane.

Bărbaţii predomină în rândul salariaţilor (2,364 milioane persoane, respectiv 53,2% din totalul numărului mediu de salariaţi. Faţă de anul anterior, numărul mediu al bărbaţilor salariaţi a crescut cu 64.400 persoane, iar numărul femeilor salariate a urcat cu 29.800 persoane.

Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terţiar, ponderea acestora reprezentând 60,5% în anul 2012. În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 37,2% dintre salariaţi, iar în cel primar numai 2,3%.

Activităţile din construcţii şi industria extractivă sunt desfăşurate cu preponderenţă de bărbaţi, aceştia reprezentând 86,7%, respectiv 83,8% din totalul salariaţilor. Activităţile caracterizate prin grad pronunţat de "feminizare" al forţei de muncă salariate sunt cele de sănătate şi asistenţă socială (79,5% din numărul total al salariaţilor din ramură), învăţământ (69,1%), intermedieri financiare şi asigurări (68,5%), hoteluri şi restaurante (60,9%).

La sfârşitul anului trecut, efectivul salariaţilor era de 4,777 milioane persoane, mai mare cu 116.700 persoane faţă de decembrie 2011.

"În profil regional efectivul salariaţilor a înregistrat creşteri în toate regiunile faţă de sfârşitul anului 2011, regiunea Centru având cea mai mare creştere (+20,9 mii persoane). Comparativ cu celelalte regiuni ale ţării, în regiunea Bucureşti-Ilfov se concentrează cea mai mare parte din efectivul salariaţilor din economie, respectiv peste o cincime. Regiunile în care activităţile sectorului primar depăşesc sau sunt egale cu ponderea medie pe ţară (2,2% pe total economie) sunt: Sud-Muntenia (3,9%), Sud-Est (3,2%), Nord-Est (3,0%), Vest (2,8%) şi Sud–Vest Oltenia şi Centru (2,2%)", precizează INS.

Regiunile care concentrează o proporţie semnificativă a salariaţilor în sectorul industriei şi construcţiilor sunt Vest, Centru, Sud-Muntenia, Nord-Vest, Sud-Vest Oltenia, Sud-Est (45,2%, 43,4%, 41,2%, 40,6%, 39,1%, 36,6%, faţă de 36,5% media pe ţară).

Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale se regăseşte în regiunea Bucureşti-Ilfov (60,6% faţă de 41,1% pe total economie), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (27,5% faţă de 20,2% media pe ţară).

La sfârşitul anului 2012, efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (72,7%) şi a înregistrat o creştere cu 4% comparativ cu anul precedent.

Distribuţia salariaţilor după forma juridică a întreprinderilor în care lucrează arată că cei angajaţi în societăţile comerciale au reprezentat 77,2% din efectivul total de salariaţi, în creştere cu 3,7% faţă de anul precedent.

Totodată, INS a anunţat vineri că sumele cheltuite de România, anul trecut, pentru aplicarea intervenţiilor publice prevăzute prin politicile privind piaţa muncii au reprezentat 0,29% din PIB , în scădere cu 0,07 puncte procentuale faţă de anul precedent. Intervenţiile publice au fost direcţionate către şomeri şi către alte persoane dezavantajate pe piaţa muncii.

Cheltuielile implicate de suporturile financiare (măsurile pasive) au deţinut cea mai mare pondere (57,3%) din totalul cheltuielilor cu politicile privind piaţa muncii.

Sprijinul acordat şomerilor a îmbrăcat, în principal, forma indemnizaţiei de şomaj, care a deţinut o pondere de 91,7% în totalul cheltuielilor cu suporturile financiare şi a reprezentat mai mult de jumătate (52,5%) din totalul cheltuielilor cu politicile pe piaţa muncii.

Persoanele vulnerabile pe piaţa muncii au fost sprijinite să se reintegreze prin măsuri active care au totalizat mai mult de o zecime (11,9%) din totalul cheltuielilor cu intervenţiile publice pe piaţa muncii.