Şefa ANAF, în prima apariţie de la preluarea funcţiei: Noi trimitem popririle şi la terţi

Senatorul PSD Cătălin – Daniel Fenechiu, care a descris că i-au fost poprite conturile câteva zile şi a aflat în weekend, a întrebat, în timpul unor audieri desfăşurate marţi la Senat, dacă Fiscul pregăteşte vreun proiect prin care să fie ridicate mai repede decât în prezent popririle de pe conturile bancare.

„Avem în vedere măsuri prin care persoanele fizice care au o datorie mai mică de 100 de lei nu mai pot fi popriţi. Într-adevăr, procedura era mai greoaie pentru oprirea popririlor, am dat o circulară prin care, zilnic, un inspector merge la bănci, pentru a rezolva această problemă şi a se ridica popririle... Deci, nu mai există acum o perioadă mai lungă de o zi, adică trei – patru zile, după ce s-a achitat creditul, ca să se poată ridica poprirea de la bancă”, a răspuns Mihaela Triculescu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), care şi-a preluat funcţia la data de 3 ianuarie 2019, odată cu revocarea lui Ionuţ Mişa.

Şefa Fiscului a recunoscut că, în prezent, pentru cei care au o datorie şi mai multe carduri poprirea se face pe toate, „pentru că nu se ştie”, respectiv nu este conectată baza Fiscului cu una comună a băncilor.

„Noi trimitem către toate băncile şi la terţi chiar. Doamna Săftoiu (deputatul PNL Adriana Săftoiu – n.red.) ar fi trebuit să fie informată, pentru că noi am trimis şi la Camera Deputaţilor. Deci, noi nu v-am poprit doar conturile bancare, ci v-am trimis... Trebuia să fiţi informată şi să nu fiţi pusă în situaţia...”, a continuat Triculescu.

Adriana Săftoiu a prezentat în cadrul audierilor modul în care a aflat, la data de 9 martie, că i-au fost poprite ambele conturi, unul la Raiffeisen şi altul la BRD, pentru o plată făcută în 2016, dar neevidenţiată în registrele Fiscului.

În plus, în timpul celor două ore cât a fost prezentă la audieri, preşedinta ANAF a susţinut, preţ un minut şi jumătate, că legislaţia fiscală din România a fost inspirată de cea din ţările occidentale.

„ANAF-ul a luat în vedere cele mai bune practici europene ale administraţiilor fiscale, iar Codul de procedură fiscală, care este la noi în prezent, este adaptat legislaţiilor fiscale europene. Şi în Franţa, de exemplu, se fac înfiinţările de popriri de către organele fiscale, cu excepţia sechestrelor care se înfiinţează toate organele fiscale, doar notificarea se face de către entităţi externalizate”, a precizat Triculescu.

La audieri era prezent Francois Bloch, CEO-ul BRD - Groupe Société Générale, care este francez, iar acţionarul majoritar, Groupe Société Générale are origini franceze.

„Ceea ce vroiam să vă spunem este că toate procedurile le-am adaptat, vrem să fie astfel încât să îmbunătăţească relaţia cu contribuabilul şi să o îmbunătăţească şi uşurarea Fiscului în administrarea propriilor creanţe fiscale. Deci, am făcut nenumărate cercetări şi schimburi de experienţă cu administraţiile fiscale europene în acest sens, astfel încât toate procedurile sunt aproape similare cu cele europene”, a încheiat Triculescu.

Bloch a spus, marţi, că, la aproximativ 2,3 milioane de clienţi, anul trecut, banca a primit aproape 700.000 de cereri de poprire, dintre care 418.000 de popriri au fost trimise de Fisc şi aproape 250.000 de popriri de către avocaţi. Astfel, BRD a primit cereri de poprire a conturilor pentru aproximativ 30% dintre clienţi, anul trecut.

Preşedinta ANAF a fost însoţită la audieri de Mihaela Negruţiu, director general în cadrul ANAF, şi de către Mirela Călugăreanu, director general în cadrul ANAF, care a fost preşedintele ANAF între iulie 2017 şi martie 2018, când a fost înlocuită de Ionuţ Mişa. Călugăreanu a fost prima femeie preşedinte al Fiscului din România.

„Îl invitasem pe domnul Teodorovici (Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice - n.red.), la o discuţie, dar aşa cum m-am şi ne-am obişnuit, primii care încalcă regulamentul Camerei Deputaţilor, care spune foarte clar dacă un ministru este invitat la o comisie, este obligatorie prezenţa lui, sunt miniştrii parlamentari. Aceasta este ciudăţenia şi paradoxul calităţii de parlamentar, dar vom insista să vină domnul Teodorovici, pentru că i-am spus doamnei director de la ANAF care a avut bunăvoinţa să vină, că problema ANAF-ului ţine deja de o decizie politică. Cineva ar trebui să răspundă: ce Dumnezeu vrea să facă cu acest ANAF?”, a declarat Săftoiu, marţi.

În prezent, dacă s-ar face un referendum în care oamenii ar fi întrebaţi ce părere au despre ANAF, „am afla nişte lucruri groaznice”, a mai susţinut deputatul PNL.

„Realmente, când primeşti acasă un plic de la ANAF, te cutremuri mai mult decât dacă primeşti un plic de la DNA, pentru că ştii sigur că îţi va fi foarte greu să dovedeşti ce nu ai făcut”, a afirmat Adriana Săftoiu.

Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii a Senatului a avut, marţi, audieri în cazurile privind: problema înfiinţării popririlor bugetare asupra conturilor bancare personale, fără înştiinţare prealabilă (Dosar 170/2019); cesionarea de către bănci a creanţelor debitorilor, dreptul cesionarilor de a percepe de la debitor sume reprezentând dobândă şi comision de administrare, verificarea de către ANPC a conţinutului contractelor încheiate între instituţiile de credit şi consumator, necesitatea modificării OUG nr. 52/2016, în sensul includerii tuturor tipurilor de contracte de credit, modul în care a supravegheat şi controlat BNR activitatea băncilor care au cesionat creanţele către firmele care nu erau instituţii de credit sau instituţii financiare autorizate, necesitatea obligării băncilor de a notifica clienţii înainte de a transmite datele personale la Biroul de Credit (Dosarul 121 şi Dosarul 171).