Semnal de alarmă. Luni, la prânz, România consuma sub 6.000 MW de energie, un nivel extrem de redus

Datele Transelectrica pentru prima jumătate a anului arată că România şi-a redus cererea de energie cu 8%, procentele lunare de scădere variind între 6% şi 12%. Cum consumul de energie scade văzând cu ochii, România a reuşit să redevină exportator net de energie în această perioadă. Deşi redobândirea statului de exportator de energie ar fi o veste îmbucurătoare, scăderea consumului devine în realitate o problemă.

Rapoartele Transelectrica arată că o bună parte din această scădere se explică prin temperaturile mai mari de la începutul anului, Europa având, din fericire în contextul geopolitic actual, o iarnă neobişnuit de caldă. Dar în al doilea trimestru al anului, scăderea consumului de energie a fost cauzată mai ales de încetinirea activităţilor economice, previziunile pentru România de creştere a PIB pentru primăvara 2023 fiind de 3,2 %, comparativ cu 4,7 % cât s-a înregistrat în perioada similară a anului anterior, se arată în raportul semestrial al Transelectrica.

„Scăderea consumului de energie electrică cu aproximativ 7% în primele 7 luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut este o veste extrem de îngrijorătoare“, spune Corneliu Bodea, CEO Adrem şi preşedintele Centrului Român al Energiei. O scădere a consumului de energie atât de amplă ascunde o scădere importantă la nivelul consumatorilor industriali, susţinută şi de scăderea producţiei industriale, explică antreprenorul.

„E criză. Marii consumatori industriali pur şi simplu nu mai reuşesc să vândă“, spune un analist din domeniul energiei.

La rândul său, Bodea spune că deşi din punctul de vedere al preţului lucrurile par mai calme acum faţă de anul trecut, este bine să nu scăpăm din vedere faptul că energia este semnificativ mai scumpă faţă de nivelul cu care industria era obişnuită în 2017. „Ne aflăm într-un moment foarte dificil deoarece industria are nevoie de timp pentru a se alinia la noile costuri generate de creşterea preţurilor la energie. Vorbim de 30-40 euro în 2017 faţă de 90-100 euro astăzi, dar şi de costurile cu forţa de muncă“, spune antreprenorul.

Efectele unui consum mic

Acestea fiind cauzele, implicaţiile unui consum redus de energie sunt majore, mai ales în contextul în care România vrea 10.000 de MW noi în energia verde până în 2030, relansarea proiectului nuclear de la Cernavodă (alţi 1.400 MW) sau tranziţia de la cărbune spre gaz la Complexul Energetic Oltenia.

„Scăderea consumului va afecta apetitul de investiţii în sectorul producţiei de energie electrică, iar lipsa de măsuri pentru a stimula creşterea industrială se va traduce în ieşiri de pe piaţa respectivă a jucătorilor mari“, crede Corneliu Bodea. Businessul Adrem, fondat în urmă cu 30 de ani de Corneliu Bodea alături de fratele său Adrian Bodea, are în prezent în jur de 1.000 de angajaţi care fac parte din cele trei companii care formează grupul: Adrem Invest, Adrem En­gineering şi Adrem Link.

Mai departe, însuşi sistemul de transport şi distribuţie este afectat, pentru că volumele mai mici înseamnă de fapt venituri mai reduse, lucru care tot în investiţii mai modeste se traduce. „Reducerea consumului de energie electrică afectează în principal componenta de transport şi distribuţie care vehiculează cantităţi mult mai mici, având costuri în creştere. În consecinţă, riscul este ca aceste componente să înregistreze venituri mult reduse, ceea ce se va traduce în tarife mai mari.“

În acest peisaj, inclusiv creşterea accelerată a prosumatorilor poate deveni o problemă. „Creşterea nivelului producţiei de la prosuma­tori va agrava situaţia de mai sus. Scăderea consumului modifică echilibrul între energia produsă în bandă (surse de producţie de energie constante) versus energia regenerabilă şi creşte ponderea celei din urmă. În acest mod, reţelele vor putea gestiona mult mai greu asigurarea unui mix cât mai verde în lipsa investiţiilor în reţele inteligente“, mai explică Bodea.

Analiza datelor disponibile arată evoluţii pe termen scurt de necrezut pentru segmentul prosumatorilor din România, fără discuţie aceasta fiind cea mai interesantă poveste de urmărit din sectorul energetic local. Doar în primele şase luni din 2023, numărul prosumatorilor a escaladat de la circa 40.000, câţi erau la finele lui 2022, la peste 77.600, capacitatea lor crescând de peste 2,3 în intervalul analizat, până la 973 MW.

Cum poate creşte consumul?

Problema este că dincolo de piaţa prosumatorilor, investiţiile concrete în energie rămân limitate.“Consumul de energie trebuie să crească din alte sectoare, din partea de transport sau de încălzire“, indică specialiştii din domeniu posibile soluţii de a repune consumul de energie pe un trend ascendent. Calculele ZF făcute pe baza datelor Eurostat arată că la nivelul anului 2021, doar 25% din consumul final de energie al UE era asigurat de energia electrică. Din nou, statele nordice stau bine la acest capitol, Norvegia având un procent de peste 51% de electrificare a economiei sale, în timp ce România avea un procent de numai 16%.

De exemplu, la finalul lunii mai, numărul autoturismelor electrice din parcul auto naţional a depăşit pragul de 30.000, arată datele furnizate de consultanţii de la Roland Berger, acestea reprezentând mai puţin de 0,4% din totalul autovehiculelor înmatriculate. Pe zona de încălzire, România se bazează pe mai ales pe gaze şi lemne, ponderea energiei electrice fiind nesemnificativă. Practic electrificarea transportului şi a încălzirii sunt două direcţii majore care pot contribui la relansarea consumului de energie.