Specialist: Creşterea economică se bazează de acum pe investiţii şi pe fondurile europene

Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, este de părere că economia românească are de-a face cu un nou model de creştere. Astfel, afirmă el, de acum, creşterea economică a României se bazează pe investiţii şi pe fondurile europene, nicidecum pe creşterea consumului.

„Creşterea economică pe care o vedem se bazează de acum pe investiţii şi pe fondurile europene. Nu mai sunt şanse ca ea să se bazeze pe creşterea consumului. Modelul de creştere pare că se schimbă. Singurul factor de creştere economică care nu creează inflaţie sunt aceste investiţii finanţate din fonduri europene. Însă, şi investiţiile străine directe reprezintă o sursă de creştere sustenabilă, poate chiar mai sustenabilă decât cea a fondurilor europene”, a spus Cristian Popa în timpul emisiunii online de business ZF Live.

Anul 2023, comparativ cu anii precedenţi, mai spune acesta, a fost mai predictibil în ceea ce priveşte evoluţia economică şi cea a inflaţiei. La începutul anului curent, BNR previziona o decelerare economică, care va continua, afirmă Popa.

Tot pentru 2023, BNR se aştepta şi la o decelerare a inflaţiei, mai exact, la mai mult decât o înjumătăţire a ratei, ceea ce s-a şi întâmplat în decursul acestui an.

„Am văzut o coborâre rapidă a inflaţiei. Este o noutate şi ritmul lunar negativ, total atipic pentru ultimii 2-3 ani, însă şi această evoluţie este în linie cu prognozele BNR. Ce ar fi de remarcat este scăderea ratei anuale a inflaţiei la cifra de 9,1%, susţinută de scăderi mai ample la nivelul componentei alimentelor şi la bunurile nealimentare”, a mai adăugat el.

Cristian Popa afirmă că a avut loc în schimb o creştere lunară uşoară la nivelul serviciilor, ceea ce se leagă de evoluţia pieţei muncii, care rămâne tensionată. Mai mult, salariile medii nete au crescut în ultimul an cu 17%, această creştere depăşind rata inflaţiei.

Lucrurile s-ar putea complica de la 1 ianuarie, menţionează el, dat fiind planul de măsuri fiscale care va avea un anumit impact în evoluţia inflaţiei, a cărei rată, în prezent, situată la 0,9%, este mai ridicată din cauza anumitor creşteri de cote de TVA.

„Lucrurile sunt dinamice. Vedem totuşi cifre de creştere economică, în ciuda unei încetiniri semnificative. Nu ne aşteptăm la o recesiune. Nu am văzut-o anul acesta şi nu o să o vedem nici anul următor”, a subliniat acesta.

El este de părere că economia românească este acum într-un scenariu de soft landing. BNR, afirmă Cristian Popa, a găsit un mix de politici şi a echilibrat lucrurile. Practic, explică acesta, s-au întărit condiţiile monetare, încurajând economisirea, însă a fost lăsată lichiditatea în piaţă pentru ca sectorul bancar să poată funcţiona.

„Am înfruntat acest balaur numit inflaţie, însă fără a crea recesiune şi asigurând o stabilitate a cursului. Vedem rezultatele acestor măsuri – avem mai mult decât o înjumătăţire a ratei inflaţiei. Mai este nevoie să luptăm cu fenomenul inflaţiei. Luăm toate măsurile necesare pentru a duce inflaţia la cifra de 2,5%. Suntem încrezători că vom ajunge acolo.”

Anul 2024, care va fi şi an electoral, spune el, va veni cu complicaţii şi presiuni în ceea ce priveşte consolidarea fiscală.

Deficitul fiscal vine cu două probleme, detaliază Popa, aceea că trebuie „să te împrumuţi pentru a acoperi cheltuielile care depăşesc veniturile la nivelul bugetului de stat şi faptul că se ele adună în datoria publică, ceea ce creează vulnerabilităţi”.

România, în 2019, era deja în procedură de deficit excesiv, detaliază el, după care a intrat în pandemie cu un deficit ridicat, care a continuat să crească. Astfel, a crescut datoria publică de la 35% din PIB la peste 50% din PIB.

România nu a avut o politică monetară prociclică, mai adaugă acesta, iar deciziile s-au luat exact aşa cum au fost impuse, acum fiind obligatoriu ca deficitul să fie redus când economia încetineşte, adică exact aşa cum cărţile de economie spun să nu se procedeze.

„Am plecat de la un deficit foarte ridicat în pandemie şi trebuia să ajungem la sub 3%. Am pornit anul curent cu o ţintă de 4,4%, sperând că ajungem la 3%, dar pare că ajungem la 6%. Acum ţintim spre 5%. Ne întrebăm cât vom realiza, ţinând cont că avem în faţă un an super electoral. Consolidarea fiscală pare că nu se întâmplă când ne uităm la aceste cifre”, a mai adăugat el.

În aceste condiţii, cu aceste provocări şi cu aceste vulnerabilităţi fiscale, afirmă Cristian Popa, politica monetară trebuie să compenseze cel puţin parţial riscurile existente. Inclusiv contextul economic global, spune el, rămâne o provocare pentru că totul se leagă de inflaţie.

Totuşi, România ar putea să reaccelereze creşterea economică, însă acest pas depinde foarte mult de fondurile europene. „În 2024, în România, este posbil să avem o creştere economică peste cea de anul acesta”, estimează el.