Statistica sărăciei: Mai mult de 32% din gospodăriile populaţiei nu fac faţă cheltuielilor importante/ „Doar pentru una din şapte gospodării cheltuielile curente nu pun probleme deosebite"

Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2015, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică şi abonamentul radio (54,6% din gospodăriile cu restanţe), întreţinerea locuinţei (53,2%) şi abonamentul telefonic (34,1%). Ponderi reduse s-au înregistrat la restanţele pentru rate la împrumuturi (9,1%) - „explicabil prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi”, notează autorii studiului.

De asemenea, 21% din gospodăriile populaţiei „nu şi-au permis consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile”, se mai arată în studiul INS. Documentul mai consemnează şi că 13,1% din gospodării „nu şi-au permis menţinerea unei temperaturi adecvate în locuinţă”, iar 69,2% „nu şi-au permis plata unei săptămâni de vacanţă”.

După statutul ocupaţional al capului gospodăriei, se observă că gospodăriile de şomeri se regăsesc în situaţia cea mai dificilă, ponderea celor care nu şi-au putut plăti la timp sumele datorate fiind de 49,3%. Fenomenul restanţelor este de asemenea mai răspândit în cazul gospodăriilor cu copii şi mai ales al celor monoparentale (48,8%) sau în cazul gospodăriilor de doi adulṭi cu trei sau mai mulţi copii în întreţinere (46%).

Potrivit INS, aproape jumătate din gospodării (46,6%) afirmă că suportă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vieţii, iar dacă se iau în considerare şi cele care declară o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi, se ajunge la 85,2% din totalul gospodăriilor.

„Doar pentru una din şapte gospodării cheltuielile curente nu pun probleme deosebite, acestea fiind depăşite destul de uşor, uşor sau chiar foarte uşor”, mai arată statistica.

Printre tipurile de gospodării care fac faţă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielilor curente se numără cele conduse de femei (56,8%) sau de persoane cu vârsta de 65 ani şi peste (52%), precum şi gospodăriile formate din doi adulṭi cu trei sau mai mulṭi copii în întreṭinere (67,6%). De asemenea, se regăsesc în acestă situaţie 83,6% din gospodăriile al căror cap are statutul ocupaţional de şomer şi 62% dintre cele conduse de un agricultor.

INS precizează că în sfera de cuprindere a anchetei intră toate persoanele cu domiciliul stabil în centrele de cercetare (urbane şi rurale) selectate. Fac obiectul înregistrării toţi membrii gospodăriei, inclusiv persoanele plecate pentru o perioadă îndelungată, dar nu mai mult de 6 luni, dacă acestea păstrează legături cu gospodăria din care fac parte.

Nu intră în sfera de cercetare persoanele care locuiesc permanent în unităţi de locuit în comun: hoteluri, centre rezidenţiale pentru persoane vârstnice, de persoane cu dizabilităţi, cămine muncitoreşti, sanatorii etc.

Citeşte şi: România are la dispoziţie peste 572 de milioane de euro pentru combaterea sărăciei. Cum pot fi accesate fondurile

Citeşte şi: România se află în topul creşterii economice în UE, dar şi în topul sărăciei

Citeşte şi: Cioloş: Rolul primarilor e determinant în aplicarea măsurilor din pachetul de combatere a sărăciei

Citeşte şi: Cioloş: Nu îmi fac iluzia că într-un an vom porni sau finaliza toate măsurile de combaterea sărăciei. Pachetul de măsuri, finanţat de la buget şi din fonduri UE

Citeşte şi: Eurostat: Românii sunt cei mai expuşi din UE la riscul sărăciei şi excluderii sociale