Statul va tăia până la 100% din cheltuielile care trebuie rambursate firmelor cu proiecte UE, în caz de nereguli

Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene vor fi astfel obligate să excludă integral sau parţial de la rambursare cheltuielile efectuate şi declarate de către firmele beneficiare, dar care nu respectă condiţiile de legalitate, prin aplicarea unor procente fixe de reducere a plăţii statului, care pot bloca de la restituire întreaga sumă achitată de firmă, relevă o ordonanţă de urgenţă aprobată de Guvern.

"Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia aplicării de reduceri procentuale din sumele solicitate la plată de către beneficiari, în situaţia în care constată abateri de la aplicarea prevederilor reglementărilor naţionale în vigoare în domeniul achiziţiilor publice", se arată în document.

Astfel, pentru un contract atribuit fără respectarea cerinţelor de publicitate sau suplimentat prin acte adiţionale cu o valoare cumulată ce depăşeşte limita legală a achiziţiilor publice, statul nu va mai rambursa firmei niciun ban, corecţia financiară acoperind integral suma cerută spre rambursare.

Pentru un contract suplimentat prin acte adiţionale încheiate fără respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare privind achiziţiile publice, statul nu va rambursa firmei niciun ban dacă valoarea totală a acestor acte depăşeşte limita legală sau va reduce cu până la 25% suma cerută spre rambursare dacă valoarea actelor adiţionale nu depăşeşte limita legală a achiziţiilor publice.

Ordonanţa mai stabileşte că în cazul în care în documentaţia de atribuire sau în anunţul de participare nu au fost expuse toate criteriile de calificare şi selecţie sau aceştia nu au fost suficient descrişi, statul va reduce cu 25% suma de rambursat. Rata reducerii poate fi diminuată la 10% sau la 5% în funcţie de gravitate.

Aceeaşi sancţiune va fi decisă şi pentru un contract atribuit prin aplicarea de criterii nelegale, precum folosirea unui criteriu de calificare şi selecţie ca factor de evaluare a ofertelor.

Pentru cazurile în care potenţiali ofertanţi au fost împiedicaţi să participe la o procedură de atribuire din cauza unor criterii restrictive stabilite în anunţul de participare sau în documentaţia de atribuire, precum obligaţia de a avea deja o reprezentanţă în ţară sau în regiune, sau a unor standarde tehnice prea specifice care favorizează un singur operator, statul va tăia 25% din suma cerută spre rambursare de către firma câştigătoare. În acest caz însă, o reducere de 100% poate fi aplicată în cele mai grave cazuri, unde există o intenţie de a exclude în mod deliberat anumiţi ofertanţi.

O reducere de 25% a sumei de restituit va mai fi aplicată pentru definirea insuficientă sau discriminatorie a obiectului contractului, precum şi pentru firme care au continuat negocierea în timpul procedurii de atribuire, dacă aceste discuţii nu au avut ca scop doar clarificarea sau completarea conţinutul ofertelor ori precizarea obligaţiilor autorităţii contractante. Şi în aceste cazuri, rata reducerii poate fi diminuată la 10% sau la 5% în funcţie de gravitate.

Pentru reducerea obiectului contractului fără diminuarea proporţională a valorii contractului, corecţia financiară va reprezenta suma corespunzătoare reducerii obiectului contractului plus 25% din valoarea finală a obiectului contractului. Rata reducerii de 25% poate fi diminuată numai în cazuri justificate.

Pentru aplicarea necorespunzătore a unor elemente auxiliare procedurii de atribuire, precum publicarea anunţului de atribuire a contractului, suma de restituit va fi diminuată cu 2%, 5% sau 10%, în funcţie de gravitatea neregulii şi caracterul repetitiv al acesteia. Dacă acest tip de neregulă este doar de natura formală, fără un potenţial impact financiar, nu va fi aplica nici o reducere.

Toate aceste sancţiuni sunt valabile în cazul contractelor a căror valoare este egală sau mai mare decât plafonul stabilit în legislaţia naţională privind achiziţiile publice pentru care există obligaţia publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Conform legii, toate licitaţiile publice pentru contracte de lucrări în valoare minimă de 4,85 milioane euro şi contracte de servicii în valoare de cel puţin 193.000 euro trebuie publicate în Jurnalul UE.

În cazul contractelor a căror valoare este sub acest plafon, corecţia financiară pentru nerespectarea cerinţelor privind asigurarea unui grad adecvat de publicitate şi transparenţă a procedurii de atribuire sau pentru acte adiţionale încheiate fără competiţie şi în absenţa unei urgenţe va reprezenta 25% din suma de restituit.

În acelaşi timp, pentru aplicarea unor criterii de calificare şi selecţie care împiedică ofertanţi potenţiali să participe, precum obligaţia de a avea deja o reprezentanţă în ţară sau în regiune sau stabilirea unor standarde tehnice prea specifice care favorizează un singur operator, pentru încălcarea principiului tratamentului egal, suma de rambursat va fi redusă cu 10%. În aceste cazuri, rata reducerii poate fi însă diminuată la 5%, în funcţie de gravitate.

Ordonanţa stabileşte că excluderea integrală sau parţială de la plată se aplică în mod corespunzător şi în cazul cererilor de plată a drepturilor beneficiarilor instrumentelor de finanţare a politicii agricole comune şi a politicii comune pentru pescuit.

Conform actului normativ, activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/corecţiilor financiare se efectuează de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene prin structuri de control organizate în acest scop în cadrul acestora. În situaţia în care, în urma verificărilor administrative şi la fata locului, autoritatea consideră necesare investigaţii suplimentare pentru a stabili eligibilitatea cheltuielilor care i-au fost solicitate la rambursare de către beneficiar, aceasta are dreptul, înainte de rambursare, să se adreseze structurilor de control pentru realizarea acestor investigaţii.

În acelaşi timp, autorităţile au obligaţia să sesizeze "de îndată" Departamentul guvernamental de Lupta Antifraudă în cazul constatării unor indicii de fraudă sau de tentativă de fraudă şi trebuie să solicite instanţei anularea contractului încheiat nelegal.

Persoanele fizice sau juridice care participă direct în procesul de verificare/evaluare a cererilor de finanţare nu pot fi solicitanţi şi/sau nu pot acorda servicii de consultanţă unui solicitant. Nu au dreptul să fie implicaţi în procesul de verificare persoane care deţin acţiuni din capitalul firmei implicate sau care fac parte din consiliul de administraţie al acesteia sau rude până la gradul al doilea inclusiv cu acţionari.

Beneficiarii persoane fizice/juridice de drept privat nu au dreptul de a angaja persoane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a cererilor de finanţare pe parcursul unei perioade de cel puţin 12 luni de la semnarea contractului de finanţare.

"Pe parcursul verificărilor, echipa de control împuternicită are acces, pentru realizarea obiectivelor verificării, la toate datele şi documentele, în sedii, pe terenuri, în mijloace de transport sau în alte spaţii folosite în scopuri economice, care au legătura cu obiectivele proiectului. Membrii echipei de control pot solicita date, informaţii, precum şi copii, certificate pentru conformitate, ale documentelor care au exclusiv legătură cu proiectul verificat, de la structurile supuse verificărilor, iar acestea au obligaţia de a le pune la dispoziţie, la data solicitată", se arată în document.

Termenul maxim de efectuare a verificării şi de emitere a proceselor verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare este de 90 zile de la data finalizării activităţii de organizare a verificării. În cazul în care activitatea de verificare vizează mai mulţi beneficiari şi/sau întreaga perioadă în care pot fi luate măsuri de recuperare a creanţelor, precum şi în cazuri justificate în care este necesară colaborarea cu alte instituţii, termenul de finalizare a activităţii de verificare poate fi prelungit, dar nu mai mult de 90 zile.

Calculând aceste termene, rezultă că procedura de restituire a banilor poate fi împinsă cu până la şase luni.

Organizarea şi efectuarea verificărilor necesare stabilirii creanţei bugetare rezultate din nereguli şi emiterii procesului verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se efectuează în termen de maximum 60 zile de la data comunicării de către Departamentul pentru Lupta Antifraudă a actului de control, respectiv de la data primirii raportului de inspecţie emis de Oficiul European pentru Lupta Antifraudă.

Rezultatul acestor investigaţii este transmis reprezentanţilor Uniunii Europene/donatorului public internaţional.

În situaţia în care reprezentanţii Uniunii Europene/donatorului public internaţional, urmare a prezentării rezultatelor investigaţiei, decid continuarea procedurii de aplicare a corecţiilor financiare, autorităţile naţionale participă la o audiere/conciliere cu aceştia. Dacă şi în acest caz poziţia autorităţilor române rămâne divergentă de cea a reprezentanţilor UE/donatorului public internaţional a cărui decizie finala este aplicarea de corecţii financiare Românei, autorităţile pot decide contestarea in instanţă a deciziei.

Sumele necesare finanţării debitelor stabilite de reprezentanţii Uniunii Europene/donatorul public internaţional ca urmare a aplicării corecţiilor financiare se transferă în contul programului, în prima instanţă de la bugetul de stat.

"În situaţia în care reprezentanţii Uniunii Europene/donatorul public internaţional decid, ca urmare a concluziilor unui act de control/audit extern, suspendarea/întreruperea plăţilor pentru programul respectiv din cauza constatării unor nereguli cu caracter sistemic sau a unor deficienţe ale sistemelor de management şi control potenţial generatoare de nereguli cu caracter sistemic, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene are obligaţia întocmirii unui plan de măsuri în vederea soluţionării neregulilor/deficienţelor semnalate, cu informarea prealabilă a autorităţii de certificare, dar şi obligaţia de reverificare", se arată în ordonanţă.

Actul normativ stabileşte totodată că România are obligaţia să raporteze către Comisia Europeană, respectiv Oficiul European de Luptă Antifraudă, toate cazurile de nereguli ce au făcut obiectul unui act de constatare primară administrativă.