Suedia: Ne pregătim pentru un posibil default al SUA, cu turbulenţe severe pe dolar

"Nu am fost niciodată într-o asemenea situaţie, astfel că este foarte dificil să anticipăm ce impact va avea. Practic, este vorba despre frică şi efecte psihologice", a afirmat Borg într-un interviu pentru SVT, preluat de Bloomberg.

Congresul Statelor Unite nu a ajuns încă la un acord privind majorarea plafonului datoriei de stat, care va fi atins joi, 17 octombrie. Astfel, guvernul SUA ar putea pierde începând de joi prerogativa de a se împrumuta şi a refinanţa datoriile ajunse la scadenţă.

Trezoreria are o rezervă de aproximativ 30 miliarde de dolari, la care se adaugă veniturile colectate, un indicator volatil. Cu aceste resurse se estimează că guvernul american va putea continua să-şi onoreze obligaţiile financiare până în ultima săptămână a lunii octombrie.

Randamentul titlurilor de Trezorerie SUA care vor ajunge joi la maturitate a urcat marţi pe piaţa secundară cu 12 puncte de bază, sau 0,12 puncte procentuale, la 0,32%, investitorii fiind îngrijoraţi de riscul de neplată.

Guvernul suedez a cerut băncilor în repetate rânduri în ultimul an să nu se bazeze pe accesul la lichiditate în dolari SUA pe termen scurt, şi a avertizat sectorul bancar că ar putea fi necesar să sprijine banca centrală în ceea ce priveşte măsurile de combatere a riscurilor valutare.

"Am lucrat, desigur, împreună cu Autoritatea Financiară şi Riksbank (banca centrală) la măsuri necesare dacă va avea loc un astfel de incident. Impasul din SUA este semnificativ şi foarte grav, însă este foarte dificil de anticipat cu precizie ce efect va avea asupra noastră", a continuat Anders Borg.

Banca centrală a Suediei a anunţat în luna decembrie a anului trecut că a majorat rezervele de valută cu echivalentul a 100 miliarde coroane suedeze (15,4 miliarde de dolari) pentru a constitui o rezervă tampon împotriva riscului derivat din faptul că băncile se bazează în bună măsură pe lichiditate în dolari.

"Desigur că au mai existat ţări care şi-au anulat plăţile. Dar nu a fost vorba niciodată despre o ţară a cărei monedă constituie valută de rezervă. Având în vedere că statutul de monedă de rezervă reprezintă un avantaj enorm, pare pur şi simplu o nebunie până şi să te gândeşti să creezi incertitudine în jurul acestui statut", a continuat oficialul suedez.

Cele mai mari patru bănci suedeze controlează active care depăşesc de peste patru ori Produsul Intern Brut al ţării, astfel că autorităţile au înăsprit în ultimii ani standardele de reglementare.

În urma falimentului băncii americane Lehman Brothers, în septembrie 2008, banca centrală a Suediei a pus la dispoziţia băncilor private o facilitate de lichiditate de urgenţă prin care a injectat 30 miliarde de dolari în sistem.

Reprezentanţii guvernului danez au refuzat să comenteze în ceea ce priveşte planurile de urgenţă pregătite în eventualitatea unui default al Statelor Unite. Ministrul Finanţelor, Bjarne Corydon, a declarat într-un comunicat că impasul politic de la Washington "afectează economia globală".