Tănăsescu: Reforma companiilor de stat a încetinit la Economie, dar sunt semnale bune la Transporturi

"Avem semnale mixte. Avem semnale bune şi mai puţin bune. Avem semnale bune în domeniul transporturilor, unde lucrurile încearcă să fie mişcate, să fie puse pe o traiectorie corectă, şi semnale mai puţin bune în domeniul economiei, la Ministerul Economiei, unde asistăm la o încetinire a reformelor", a spus Tănăsescu la emisiunea "După 20 de ani", difuzată duminică la Pro TV.

În acelaşi timp, el a menţionat că România a îndeplinit în trimestrul al treilea toţi indicatorii conveniţi în acordul cu FMI privind arieratele companiilor de stat.

"În perioada următorilor doi ani această problemă va fi rezolvatată. Şi vă spun şi din ce cauză. Observăm că în momentul actual exită o dorinţă de a se merge către această direcţie. În programul pe care l-am definitivat cu Guvernul, această privatizare a managementului este foarte importantă pentru că ştim că influenţa politicului la nivelul acestor companii este foarte puternică. Dacă mergem mai departe, la nivelul companiilor locale, o să vedem acelaşi lucru", a afirmat Tănăsescu.

Reprezentantul României la FMI spune că, în cazul în care nu vor fi respectate termenele pentru reforma companiilor de stat, inclusiv prin aducerea de manageri privaţi, atunci condiţiile FMI ar putea fi mult mai stricte.

Guvernul şi FMI au convenit numirea de manageri privaţi la nouă companii de stat în acest, pentru ca anul viitor lista să fie suplimentată cu şase societăţi.

Primele companii la care vor fi aduşi manageri privaţi sunt Poşta Română, Tarom, CFR Marfă, Electrificare CFR, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Romarm şi Oltchim.

Anul viitor vor fi numiţi manageri privaţi la alte şase companii, respectiv CFR, CFR Călători, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica şi Romgaz.

Întrebat dacă neîndeplinirea angajamentelor ar putea pune în pericol acordul FMI, Tănăsescu a arătat că în cazul unui astfel de scenariu impactul negativ ar fi mai degrabă în planul imaginii României.

"Vedeţi, este un acord de tip precaut, nu este un acord care necesită neapărat tragerea banilor necesari. Dar mai important decât banul în momentul de faţă este imaginea, este modul în care o ţară se prezintă în faţa directorilor executiv şi modul în care programul este pus în valoare", a arătat Tănăsescu.

Oficialii FMI consideră că numirea managerilor privaţi la companiile de stat este o măsură insuficientă şi vor cere autorităţilor române să modifice legislaţia astfel încât managerii să aibă şi puterea de a decide acţiuni strategice.

În plus, FMI insistă ca Guvernul să cedeze controlul la mai multe companii de stat, în special din transporturi şi energie, considerând că investitorii sunt mai degrabă interesaţi de pachete majoritare decât de preluarea unpr participaţii minoritare.

Printre numele vehiculate se numără viitoarele complexe energetice Oltenia şi Hunedoara.

Potrivit ultimei scrisori de intenţie la acordul cu FMI, noile companii energetice Oltenia şi Hunedoara vor fi privatizate până la finele lunii iunie 2012, operaţiune care va impune şi concedieri de personal la unele dintre unităţile care vor forma cele două companii.

Privatizarea va fi efectuată prin ofertă publică iniţială sau cu un investitor strategic.

Complexul Energetic Hunedoara va fi format din termocentralele Paroşeni şi Mintia şi minele considerate viabile ale Companiei Naţionale a Huilei (CNH), iar Complexul Energetic Oltenia va fi compus din SNLO şi termocentralele Craiova, Turceni şi Rovinari.

În scrisoarea de intenţie se mai arată că vor fi scoase la vânzare acţiuni la mai multe societăţi, în trei grupuri, începând cu Transelectrica în luna octombrie şi Transgaz în decembrie.

Primul grup cuprinde societăţile Oltchim (vânzarea acţiunilor publice rămase către investitori strategici), Romgaz (ofertă publică iniţială pentru 15% din acţiuni), Tarom (investiţie strategică sau ofertă publică iniţială pentru 20% din acţiuni), Transelectrica (ofertă publică secundară pentru un pachet de acţiuni de 15% plus o majorare ulterioară de capital de aproximativ 12%) şi Transgaz (ofertă publică secundară pentru un pachet de acţiuni de 15%).

Cel de-al doilea grup de companii care ar urma să fie privatizate are în componenţă companiile Termoelectrica (vânzare completă a filialelor Galaţi şi Brăila şi continuarea procesului de creare a unor societăţi mixte cu investitori strategici la ELCEN pentru constituirea unor noi grupuri energetice, cu capital majoritar privat, în Bucureşti şi Constanţa), Hidroelectrica (ofertă publică iniţială pentru un pachet de acţiuni de 10%), şi Petrom (va fi relansată o ofertă publică secundară pentru 9,84% din acţiuni).

Ultimul grup de privatizări include Electrica Serv (privatizare majoritară a întregii societăţi), Nuclearelectrica (cel puţin 10% prin majorare de capital) şi noua companie creată prin fuziunea celor trei filiale de furnizare ale Electrica.

O altă companie de pe lista privatizărilor este CFR Marfă, prin vânzarea unui pachet de 20% până la finele anului prin ofertă publică iniţială sau către un investitor strategic.

Pentru Oltchim, una dintre companiile de pe lista privatizărilor, Ministerul Economiei, acţionarul majoritar, va organiza în 21 noiembrie o licitaţie pentru desemnarea unei bănci de investiţii "de reputaţie internaţională" care să pregătească procesul de vânzare a combinatului chimic.

Oltchim se află pe lista companiilor la care urmează să fie numit management privat până la finele acestui an, conform angajamentelor asumate de Guvern în negocierile cu FMI.

Potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, o treime din 760 de companii de stat la nivel naţional, în care lucrează peste 116.000 angajaţi, sunt considerate ca aflându-se "de facto" în stare de faliment (în practică, dar fără o reglementare legală - n.r.), cumulând 67% din arierate, dar primind în continuare de la stat 37% din totalul subvenţiilor.

Pe lista companiilor aflate "de facto" în faliment şi considerate neaviabile sunt incluse RADET, CFR SA, Oltchim, CFR Marfă, Termoelectrica, CN Huilei, CET Iaşi, Electrocentrale Oradea, CET Braşov şi Apaterm.