Toate economiile UE vor creşte în 2015, cu cele mai bune performanţe în ţări ca România şi Polonia

Creşterea salariilor reale şi energia ieftină vor susţine cheltuielile de consum în întreaga Europă, chiar dacă nivelul consumului nu va reveni încă la valorile anterioare crizei, potrivit estimărilor Băncii Mondiale (BM) obţinute de Financial Times.

Polonia, România şi alte ţări din centrul şi estul Europei, care au traversat criza din 2008 mai bine decât statele occidentale, vor continuă să înregistreze performanţe superioare acestora, în următorii doi ani. Astfel, statele răsăritene vor consemna creşteri ale PIB de peste 2,4% în 2015, datorită cererii de consum, a revenirii treptate a investiţiilor şi a continuării creşterii exporturilor.

Pentru zona euro, Banca Mondială anticipează o creştere economică de 1,5% în 2015 şi de 1,8% în 2016. Pe ansamblul Uniunii Europene, instituţia financiară se aşteaptă la un avans de 1,8% în acest an şi la 2% în 2016.

În pofida perspectivelor relativ pozitive, Banca Mondială avertizează în privinţa divergenţei politicilor monetare din Statele Unite şi Europa, care amplifică volatilitatea pieţei financiare. Instituţia semnalează şi presiunile asupra finanţelor publice generate de inflaţia scăzută, creşterea economică modestă şi temerile legate de impactul crizelor din Grecia şi Ucraina.

Theo Thomas, co-autor al raportului BM, cere ţărilor să continue reformarea legislaţiei muncii, înlăturarea barierelor comerciale şi investiţiile în calificarea forţei de muncă, pentru protejarea redresării.

Polonia, a şasea mare economie din UE, dar care nu este încă membră a zonei euro, va continuă să înregistreze creştere economică peste cea de la nivelul UE, susţinută de exporturi, ca şi în cazul altor ţări din regiune.

"Exporturile au fost principalul motor de creştere în multe ţări din Europa Centrală şi de Est, precum Polonia, Bulgaria şi România", a spus Mamta Murthi, director la BM pentru Europa Centrală şi regiunea baltică.

Cu toate acestea, pe fondul scăderii investiţiilor străine directe, în urma crizei, este nevoie ca statele să se concentreze pe îmbunătăţirea mediului de afaceri, calificarea forţei de muncă, încurajarea inovaţiilor, investiţii în infrastructură şi reducerea barierelor legislative, a adăugat Murthi.