Transgaz şi corporaţia japoneză Itochu au semnat Memorandum-ul de înţelegere pentru colaborarea în mari proiecte din domeniul gazelor

Memorandumul, valabil timp de doi ani de zile, la care va urma să adere şi Romgaz, a fost semnat având în vedere intenţia Transgaz de a-şi extinde activitatea în sectorul infrastructurii energetice europene, precum şi faptul că Itochu are experienţa şi capacitatea de a evalua şi dezvolta proiecte de infrastructură performante privind protecţia mediului în sectorul gazier din Europa.

“Memorandumul dintre Transgaz şi Corporaţia japoneză Itochu ne permite să avem acces la mari proiecte europene de infrastructură din domeniul gazelor, la finanţări şi investiţii din domeniul chimiei, petrochimiei şi energiei, având alături de noi un partener important, cu o reputaţie foarte bună, cu multă experienţă şi cu capacitatea de a evalua şi dezvolta aceste proiecte. Este, totodată, şi o recunoaştere a performanţei pe care reuşeşte să o obţină Transgaz în dezvoltarea de mari proiecte, din moment ce corporaţii internaţionale de renume decid să se alieze cu noi”, spune Ion Sterian, Director General al SNTGN Transgaz.

În ceea ce priveşte potenţialele oportunităţi de cooperare ce pot fi dezvoltate în comun de către companiile Transgaz, Itochu şi ROMGAZ (după aderarea la MoU), acestea vizează discuţii despre proiecte internaţionale precum Terminalul GNL de la Alexandroupolis, Conducta Whitestream, Terminal GNL Krk dar şi proiecte naţionale în domeniul energiei, centralelor de co-generare, combinatelor chimice şi petrochimice. În acelaşi timp colaborarea dintre operatorul sistemului naţional de transport gaze naturale Transgaz şi compania japoneză Itochu va fi orientată către activităţile de dezvoltare ale infrastructurii de transport gaze naturale la nivel naţional în scopul racordării tuturor comunităţilor locale la reţeaua de gaze naturale.

Proiectul terminalului GNL (gaz natural lichefiat) Alexandroupolis cuprinde o unitate plutitoare offshore pentru recepţia, stocarea şi re-gazificarea GNL şi un sistem submarin şi o conductă de transport pe gaz pe uscat, prin care gazul natural este transportat în Sistemul naţional de gaze naturale din Grecia şi apoi către consumatorii finali. Există, de asemenea, capacitatea de conectare şi transport a gazelor în alte sisteme de transport de gaz care sunt planificate în aceeaşi regiune geografică, cum ar fi TAP (Trans Adriatic Pipeline). Proiectul Alexandroupolis va crea o a patra poartă de import de gaze naturale în Grecia, cu o capacitate de expediere de 700.000 de metri cubi de gaze naturale pe oră sau 6,1 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an şi o capacitate de stocare de până la 170.000 metri cubi de GNL.

Există, de asemenea, capacitatea de conectare şi transport a gazelor în alte sisteme de transport de gaz care sunt planificate în aceeaşi regiune geografică, cum ar fi TAP (Trans Adriatic Pipeline). Proiectul Alexandroupolis va crea o a patra poartă de import de gaze naturale în Grecia, cu o capacitate de expediere de 700.000 de metri cubi de gaze naturale pe oră sau 6.1 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an şi o capacitate de stocare de până la 170.000 metri cubi de GNL.

Conducta Whitestream are ca obiectiv livrarea gazelor naturale din bazinul caspic şi Asia Centrală via Azerbaijan si Georgia, apoi să traverseze Marea Neagră către Sud Estul Europei. Conducta de gaze naturale Whitestream este o nouă infrastructură de traversare a Mării Negre. Acesta va transporta gazul turkmen prin intermediul celui de-al doilea fir al conductei transcaspice (TCP) direct către România şi alte state membre ale UE.

Terminalul Krk se află pe insula Krk în Republica Croaţia. Poziţia geografică selectată permite Europei accesul la gazele naturale prin CEGH Baumgarten. Cu toate acestea, pieţele primare sunt cele din Europa Centrală şi Europa de ud - Est, deoarece acestea pot fi accesate fie de CEGH Baumgarten, fie de către Sistemul de transport al gazelor naturale din Croaţia. Insula Krk este situată în partea de nord a Mării Adriatice. Transportatorii de GNL vor ajunge la Golful Rijeka şi vor pleca dintre peninsula Istria şi insula Cres. Locaţia pentru Terminalul GNL se află în partea de nord a insulei Krk, în zona industrială. Iniţial, capacitatea terminalului GNL Krk va fi limitată de capacitatea sistemului de transport care ar trebui să fie de 300.000 Nm3 / oră sau 2.6 miliarde de metri cubi de gaz natural pe an. Operatorul de transport din Croaţia, Plinacro planifică investiţii suplimentare pentru conducte şi compresoare care ar creşte maximul capacităţii sistemului de transport la 800.000 Nm3 /oră, după 2020.