UE şi FMI au elaborat un pachet de 750 miliarde euro pentru stabilizarea pieţelor financiare

Programul convenit în weekend de liderii lumii financiare, în cadrul unor discuţii maraton, este cea mai mare acţiune guvernamentală coordonată internaţional de la intervenţia G20 care a urmat falimentului Lehman Brothers în septembrie 2008.

Statele din zona euro vor contribui cu un total de 500 miliarde euro, iar FMI cu alte 250 miliarde euro. Fondurile alocate de partea europeană constau în garanţii de 440 miliarde euro de la statele din zona euro şi un instrument european de credit de 60 miliarde euro.

Valoarea uriaşă a pachetului a luat prin surprindere analiştii financiari, iar moneda euro a crescut cu aproape 2% peste noapte în Asia, bursele din această regiune înregistrând de asemenea avansuri importante.

Piaţa derivatelor de tip credit default swap, instrumente similare unor contracte de asigurări împotriva default-ului (incapacităţii de plată), s-a consolidat după anunţarea pachetului, iar indicii futures anunţă o deschidere în creştere puternică pe bursele europene în şedinţa de luni.

Federal Reserve, banca centrală din Statele Unite, a anunţat redeschiderea liniilor de swap monetar cu mai multe bănci centrale, pentru a asigura pieţele că există suficientă lichiditate în dolari pe piaţă, iar Banca Centrală Europeană a anunţat că va investi direct în obligaţiuni guvernamentale pentru a calma temerile investitorilor.

Miniştrii Finanţelor din statele G7 şi G20 au anunţat că sprijină măsurile convenite în weekend la Bruxelles.

Totuşi, unii observatori s-au arătat sceptici în privinţa succesului iniţiativei.

"Prin stabilirea unui fond de 750 miliarde euro pentru bailout-ul Greciei şi ajutorarea altor guverne aflate în dificultate, Germania şi alte state europene puternice urmează un vis - o monedă europeană unică şi unitate largă în Europa - care ar putea să nu-şi găsească locul în realitate", a declarat Peter Morici, profesor la Universitatea Maryland din SUA.

Comisarul european pentru economie şi politică monetară, Olli Rehn, a declarat, într-o conferinţă de presă, că pachetul "dovedeşte că vom apăra moneda euro cu orice preţ".

Alţi analişti consideră că, prin acest nou fond de urgenţă, Europa câştigă timp să calmeze pieţele obligaţiunilor guvernamentale, însă pachetul este văzut drept "încă prea vag ca să poată fi înţeles".

Acordul din weekend survine urcării costurilor datoriei de stat a Greciei la niveluri record, evoluţie pusă de ministrul suedez al Finanţelor în seama "mentalităţii de haită" a pieţelor financiare.

Pieţele financiare au "pedepsit" şi alte state membre ale zonei euro cu datorii mari, precum Portugalia, Spania sau Irlanda, care par să fie împinse de investitori tot mai aproape de stiuaţia Greciei, notează Reuters.

Pachetul convenit în weekend nu înlocuieşte programul de ajutor extern de 110 miliarde euro obţinut deja de Grecia de la statele zonei euro şi FMI în schimbul unor măsuri dure de austeritate.

Grecia a intrat, la sfârşitul anului trecut, într-o criză a datoriilor de stat, şi se confruntă deja de câteva luni cu cele mai ridicate costuri de credit din istorie. Datoria de stat a Greciei a crescut în 2009 la 115% din PIB (circa 270 miliarde euro), iar deficitul bugetar s-a plasat la 13,6% din PIB.