Ungaria preia preşedinţia UE, după măsuri economice şi politice controversate

În cele şapte luni de la venirea la putere, cu o majoritate parlamentară de două treimi, Orban a aplicat taxe retroactive încălcând Constituţia, a restrâns prerogativele Curţii Constituţionale, a naţionalizat practic fondurile private de pensii şi a numit apropiaţi ai partidului de guvernământ la conducerea a cel puţin patru instituţii independente, inclusiv a biroului de audit, comentează Bloomberg.

Aceste măsuri au fost criticate de Comisia Europeană, inclusiv o lege care dă dreptul unui nou consiliu media, format de partidul de guvernământ Fidesz, de a amenda sau închide companii de presă.

Pe 13 decembrie, Banca Centrală Europeană (BCE) a comentat la rândul ei că decizia guvernului de a reduce salariul guvernatorului băncii centrale a Ungariei, Andras Simor, şi de a-i restrânge dreptul de a numi membrii consiliului de politică monetară provoacă îngrijorări legate de independenţa instituţiei.

"Guvernul trebuie să acţioneze acum pentru refacerea reputaţiei internaţionale a ţării. Orice informaţie care îi determină pe investitori să se îndoiască de respectarea legii în Ungaria este periculoasă", a declarat Tamas Vahl, preşedintele Camerei germane de comerţ din Ungaria.

Mai mult de 12 companii au trimis o scrisoare Comisiei Europene pentru a-şi exprima îngrijorarea privind "condiţiile instabile" pentru investiţiile străine în Ungaria, după ce guvernul a impus taxe retroactive companiilor din sectoarele energiei, financiar, retail şi telecomunicaţii, a declarat la sfârşitul lunii decembrie Annett Urbaczka, purtătoare de cuvânt a grupului german RWE şi semnatară a scrisorii.

Magyar Telekom, parte a Deutsche Telekom, o altă semnatară, va fi nevoită să reducă dividendele în urma măsurii.

Guvernul susţine că taxa este necesară pentru respectarea ţintei deficitului bugetar, care trebuie redus în acest an sub 3% din PIB, de la 3,8% în 2010.

Veniturile aduse de fondurile de pensii şi taxele speciale vor reprezenta doar o contribuţie temporară, consideră Fitch Ratings, care a urmat exemplul Moody's şi a retrogradat ratingul Ungariei la ultimul nivel investment grade (recomandat pentru investiţii).

Fitch, Moody's şi Standard&Poor's au perspective negative pentru Ungaria, fiind astfel probabil să retrogradeze ratingul la nivelul "junk" (nerecomandat pentru investiţii).

De la venirea lui Orban la conducerea guvernului, în luna mai, costul asigurării datoriilor Ungariei a crescut mai mult decât în oricare alt stat euopean, cu excepţia Spaniei şi Portugaliei.

Potrivit site-ului preşedinţiei UE, Ungaria se va concentra în cele şase luni de mandat pe extinderea Uniunii şi problema romilor. În plus, Orban vrea să consolideze capacitatea UE de a reacţiona la problemele economice.