Vâlcov: Reducerea taxelor impune îngheţarea cheltuielilor în 2016. Din 2017 ne concentrăm pe armată

Ministrul Finanţelor a arătat că până la mijlocul anului vor fi introduse standarde de cost pentru administraţia centrală şi nu a exclus şi alte reforme administrative.

Potrivit ministrului Finanţelor, golul de venituri estimat pentru 2016 din reducerile programate la TVA şi accize şi eliminarea taxei pe stâlp şi a impozitului pe veniturile din dividende va fi acoperit din impactul pozitiv al creşterii economice asupra veniturilor bugetare.

În aceste condiţii, bugetul pe 2016 va urma în linii mari nivelul cheltuielilor stabilit în 2015.

Ministerul Finanţelor estimează pentru anul viitor un minus aritmetic de 16,4 miliarde lei, din care se aşteaptă să recupere venituri de 9,4 miliarde lei, ceea ce ar duce la un deficit suplimentar de 7 miliarde lei.

Cele mai recente prognoze ale Comisiei Naţionale de Porgnoză, luate în calcul la construcţia bugetară, indică un PIB de 748,6 miliarde lei în 2016, comparativ cu 709,7 miliarde lei în acest an, corespunzător unei creşteri economice de 3% pentru anul viitor.

Pe de altă parte, Finanţele au calculat un impact pozitiv asupra creşterii economice din măsurile de relaxare fiscală de 1,7 puncte procecntuale în 2016, ceea ce ar echivala cu o creştere economică de 4,7% pentru anul viitor.

Vâlcov a declarat, însă, joi, că efectul pozitiv asupra PIB va duce creşterea economică de anul viitor la 4,3%, precizând că prognoza convenită cu instituţiile financiare internaţionale pentru 2016 este de 2,6%.

Pentru 2017, când proiectul de Cod Fiscal prevede scăderea CAS atât la angajat, de la 10,5% la 7,5%, cât şi la angajator, de la 15,8% la 13,5%, nota de fundamentare indică un impact negativ de aproape 8 miliarde lei, iar veniturile recuperate se situează la 3,75 miliarde lei, cea mai mare parte (2,7 miliarde lei) fiind chiar rezultatul măsurii de tăiere a CAS.

Pentru acelaşi an, CNP estimează un PIB de 790,8 miliarde lei, în creştere absolută cu 42 de miliarde lei, respectiv creştere relativă de 3,3%. Ministerul Finanţelor consideră că reducerile de taxe din 2017 vor duce la un plus de creştere economică de 0,6 puncte procentuale.

Finanţele au trecut în nota de fundamentare un impact negativ pentru 2018 de 7,7 miliarde lei, din care 5,8 miliarde lei vor rezulta din reducerea cu încă două puncte a TVA, de la 20% la 18%. Veniturile recuperate sunt estimate la 3,5 miliarde lei, din care 2,8 miliarde vor fi încasări suplimentare ca urmare a efectului pozitiv al reducerii TVA.

Prognoza CNP pentru 2018 arată un PIB de 836,1 miliarde lei, cu 45 de miliarde lei peste 2017, ceea ce corespunde unei creşteri economice de 3,5%. Şi în acest caz, MFP mizează pe un aport suplimentar la creşterea economică din relaxarea fiscală, de 0,7 puncte procentuale.

Pentru 2019, când proiectul de Cod Fiscal prevede reducerea cotei unice cu două puncte procentuale, de la 16% la 14%, Guvernul estimează un minus direct de 4,8 miliarde lei, compensat parţial, cu 2,5 miliarde lei, de venituri recuperate.

România s-a angajat pentru acest an să se încadreze într-un deficit de 1,83% din PIB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, la care se adaugă un ajustor de 0,25% din PIB destinat exclusiv cofinanţării proiectelor din fonduri UE.

Darius Vâlcov a mai explicat că a fost modificată programarea bugetară în aşa fel încât maximul de cheltuieli publice să fie realizate în trimestrele II şi III, cele mai propice pentru proiectele publice, astfel că deficitul de la mijlocul anului este estimat la 1,7% din PIB. Potrivit programării bugetare, cheltuielile publice ar urma să fie mai mici în trimestrul al patrulea, contrar trendului istoric.