Vasilescu: Declaraţiile lui Strauss-Kahn despre majorarea taxelor au fost electorale

"Cererea de revenire în jos de la 8,3% la 6,8% din PIB implică o scădere a deficitului bugetar. (...) Ea poate fi făcută prin creşteri de taxe. Este o alternativă. S-a discutat despre ea, s-a referit la ea şi şeful FMI, dar şeful FMI a facut-o într-un context pe care îndrăznesc să-l numesc electoral. Oricum, a fost un context politic. Realitatea este alta, altfel s-a discutat aici. Iar la unele măsuri chiar experţii FMI şi-au pus semne de întrebare", a spus Vasilescu la emisiunea "După 20 de ani" difuzată de ProTV.

Directorul general al FMI, posibil candidat la preşedinţei Franţei, a declarat recent la postul de televiziune France 2 că FMI a propus Guvernului majorarea impozitelor, în special pentru cei mai bogaţi, dar autorităţile din România au luat decizia tăierii salariilor funcţionarilor.

Consilierul guvernatorului BNR spune că FMI a cerut inversarea trendului deficitului bugetar, care a crescut în ultimii ani de la 2,5% din PIB la 5,4% din PIB şi la 8,3% din PIB în 2009.

"A apărut acest scurtcircuit în momentul în care undeva la periferia zonei euro s-a aprins un foc, de unde s-a molipsit toată Europa, şi anume în Grecia. Ce s-a întâmplat în Grecia, s-a văzut că s-a produs un cuplaj, un deficit bugetar de două cifre, cu o datorie a statului care depăşeşte 100% din PIB (...) Este preferabil să întârziem ieşirea din recesiune decât să se întâmple un scurtcircuit puternic care să aprindă şi România aşa cum a aprins Grecia, Grecia şi-a luat inima în dinţi şi până la urmă şi-a rezolvat lucrurile", a comentat Vasilescu.

El susţine că ar fi mult mai grav să se reinflameze inflaţia, care ar eroda din nou puterea de cumpărare a întregii populaţii, decât să fie reduse pensiile şi salariile bugetarilor. Oficialul BNR recunoaşte însă că măsurile stabilite de Guvern nu sunt măsuri anticriză.

"Am citit, am auzit şi la radio şi la televiziune ideea că aceste măsuri de ajustare salarială, ajustare fiscală, sunt măsuri anticriză. Îmi pare rău, nu sunt măsuri anticriză, ele au un singur rol. S-a produs un scurtcircuit în buget şi aceste măsuri sunt menite să ducă la repararea, la dregerea acestui scurtcircuit. Este un deranj dramatic şi acest deranj nu poate să meargă înainte", a adăugat consilierul guvernatorului BNR.

Vasilescu a continuat arătând că toţii banii populaţiei economisiţi în bănci reprezintă 100 de miliarde de lei, adică 24 de miliarde de euro, şi, dincolo de dimensiunea redusă a acestora, este greu de crezut că toată lumea ar accepta să-şi împrumute întreaga sumă Guvernului.

"În condiţiile astea e nevoie de finanţare externă, fără finanţare externă nu putem merge mai departe. Nu este vorba de un termen până cine ştie când, este vorba de 1 iunie. Până la 1 iunie este vorba de numai câteva zile", a mai spus Vasilescu.

Pe de altă parte, oficialul BNR apreciază că România nu se află în pericol de a intra în incapacitate de plată, arătând că banca centrală are suficientă valută pentru a acoperi datoriile scadente.

"Problema cu incapacitate de plată este scoasă de anumite centre de informaţii din lume, de anumite agenţii. Ce înseamnă incapacitate de plată, să ai datorii şi să nu le poţi plăti când vin la scadenţă. Ştiţi
bine că atunci când e vorba de plata datoriilor externe întodeauna se asociază banca centrală, pentru că atunci când sunt datorii de plătit în valută, datorii ale statului, chiar dacă ele sunt decontate în lei, le plăteşte banca cenrală în valută", a explicat Vasilescu.