Vicepreşedinte CE: Comisia analizează tarifele din contractele Hidroelectrica cu Arcelor Galaţi şi Alro

"Ştiu că trecem prin vremuri grele, dar subvenţiile indirecte nu sunt o soluţie pentru a rezolva anumite probleme din diverse sectoare. Prin tarife reduse la electricitate acordate anumitor jucători, se reduce preţul de cost la beneficiar, dar sunt periculoase pentru concurenţă. Analizăm un potenţial ajutor primit de Arcelor Mittal şi Alro, prin care Hidroelectica le-a acordat tarife reduse şi de asemenea analizăm contractele Hidroelectrica cu distribuitorii cu amănuntul şi cu alţi clienţi industriali. Consumatorii industriali din alte sectoare sunt afectaţi pentru că trebuie să plătească preţuri mai mari din cauza distorsionării pieţei", a spus Almunia, care este şi comisar pentru Concurenţă, prezent la conferinţa "Concurenţa în sectoare cheie ale economiei româneşti".

Almunia a precizat că instituţia pe care o reprezintă a fost întotdeauna vigilentă la formele indirecte de ajutor de stat, inclusiv când au fost acordate sub forma reducerilor de tarife pentru anumiţi clienţi industriali.

"Problema este că nu poţi oferi preţuri mai mici unor operatori fără o justificare clară. Crearea unor avantaje unor companii, în detrimentul altora fără justificări distorsionează mediul concurenţial. Când preţurile energiei electrice nu sunt stabilite liber pe piaţă, întreaga piaţă a energiei este distorsionată şi preţurile electricităţii pentru restul consumatorilor devin mai mari (...). Am investigat mai multe cazuri de acest gen în Italia, în Grecia, acum ne uităm la cazuri şi din alte state", a spus Almunia.

El a arătat că CE mai analizează un posibil ajutor de stat pentru Oltchim şi o prenotificare a autorităţilor române pentru închiderea minelor de cărbune care nu sunt eficiente.

Guvernul a aprobat în 2009 o operaţiuune de conversie în acţiuni a datoriilor Oltchim faţă de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). AVAS a preluat de la Ministerul Finanţelor, în 2002, o creanţă cu o valoare nominală de 508,6 milioane lei, provenită din executarea garanţiilor emise de stat pentru împrumuturile externe contractate de societate.

Pentru realizarea conversiei datoriei în acţiuni este necesar acordul Comisiei Europene.

În scrisoarea de intenţie convenită în acest an de Guvern cu FMI, se spune că Executivul îşi propune să vândă acţiunile deţinute la combinatul chimic până la sfârşitul anului 2011.

Referitor la închiderea minelor de cărbune ineficiente, Almunia a arătat că înţelege "sensibilitatea" acestui sector, având în vedere concentrarea regională şi numărul mare de angajaţi, adăugând că forul european analizează toate informaţiile primite de la autorităţile române în vederea unei posibile notificări formale în acest sens.

Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi, unul dintre cei mai mari consumatori de electricitate din România, a cumpărat la finele lunii decembrie 2010, prin intermediul bursei de energie OPCOM, electricitate în valoare de 227,7 milioane lei (53,2 milioane euro) de la singurul ofertant, Hidroelectrica. La acea dată, Hidroelectrica a ales să vândă energie către ArcelorMittal chiar dacă primise alte două oferte la preţuri mai mari.

Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Hidroelectrica, a precizat la vremea respectivă că tranzacţia a fost transparentă şi garantează profit pentru producătorul de energie. La rândul lor, oficialii ArcelorMittal au afirmat că acordul cu Hidroelectrica este legal.

În 2009, ArcelorMittal Galaţi şi-a asigurat necesarul de energie pentru 2010 într-un mod similar.

Hidroelectrica a prelungit la sfârşitul anului 2009 jumătate dintre cele 18 contracte bilaterale de vânzare a energiei electrice până în 2018. Printre acordurile extinse se numără şi cel cu producătorul de aluminiu Alro Slatina, deţinut de grupul Vimetco, controlat de omul de afaceri rus Vitali Maşiţki. Alro este cel mai mare consumator de electricitate din România.

Tema contractelor bilaterale este intens dezbătută la nivel politic şi al societăţii civile încă din 2006. Hidroelectrica a fost acuzată că vinde energie către mai mulţi furnizori prin contracte confidenţiale, la preţuri mai mici decât cele din piaţă şi care sunt renegociate anual.

Ministerul Economiei a anunţat în 2006 că intenţionează să facă publice prevederile acordurilor bilaterale încheiate de Hidroelectrica, însă firmele care cumpărau energia s-au opus şi contractele au rămas confidenţiale. Trei ani mai târziu, preşedintele Traian Băsescu a cerut Guvernului să facă public modul în care se vinde şi să îndrepte eventualele abuzuri sau ilegalităţi, dar şi această iniţiativă a rămas fără rezultat.

În cele din urmă, la jumătatea acestui an, informaţii din aceste acorduri bilaterale, precum preţurile de vânzare, au fost făcute publice de Fondul Proprietatea, acţionar minoritar în cel mai importante companii energetice de stat.

Parlamentul European a adoptat în septembrie un raport privind transparenţa pieţei de energie, care va obliga comercianţii de energie en-gros să facă publice date din acordurile încheiate şi să se înscrie într-un registru unic, la nivel european.