WSJ: Grecia cere un plan de salvare pe trei ani

Potrivit Wall Street Journal, care scrie că a văzut o copie a documentului, Guvernul afirmă în această scrisoare - un lucru extrem de important din perspectiva creditorilor ţării, subliniază ziarul - că urmează să înceapă să implementeze anumite măsuri - inclusiv în domeniul fiscalităţii şi pensiilor - chiar dacă nu oferă detalii.

Scrisoarea este primul pas către îndeplinirea unei solicitări a creditorilor internaţionali, care au dat termen Atenei până duminică să prezinte măsuri mai dure pe care să le aplce în schimbul finanţării de care are nevoie disperată pentru a evita falimentul ţării şi dificultăţi economice şi mai mari.

Rezistenţa Atenei în a implementa reforme de politică economică şi tăieri bugetare a întârziat ajungerea la un acord între cele două părţi timp de mai multe luni şi a ridicat spectrul unei ieşiri iminente a Greciei din zona euro.

Premierul Alexis Tsipras a declarat anterior, miercuri, că Guvernul său va prezenta măsuri concrete şi detaliate în zilele următoare.

Lista completă a măsurilor de reformă şi tăierilor bugetare este cea care va determina dacă aplicarea unui nou plan de salvare va fi aprobată de restul statelor din zona euro. Liderii Eurogrupului au anunţat marţi că vor evalua dacă vor începe sau nu negocieri asupra unui program de salvare în cadrul unui summit de urgenţă, convocat pentru duminică.

În primul discurs pe care l-a susţinut în plenul Parlamentului European (PE), la Strasbourg, Tsipras a transnmis un mesaj amestecat, de conciliere şi sfidare, subliniind că "nu"-ul răsunător pe care grecii l-au spus în referendumul de duminică este dovada faptului că are un nou mandat să ceară un acord bun pentru Grecia.

Tsipras a spus că propunerile sale vor cere un "dialog real" asupra restructurării uriaşei datorii a Greciei, o măsură necesară, în opinia sa, pentru a oferi ţării o "lumină la capătul tunelului".

"Cerem un acord cu vecinii noştri, dar care să transmită un semnal că avem o bază pe termen lung pentru ieşirea din criză", a spus el.

Tsipras a apreciat că este posibil să se ajungă la un compromis "eficient şi corect" cu creditorii Greciei, dar a criticat totodată acordurile precedente care, a subliniat el, au salvat băncile europene care au împrumutat Grecia, dar "nu au coborât niciodată până la bărbaţii şi femeile obişnuiţi".

Dacă nu primeşte noi lichidităţi în săptămânile viitoare, Grecia nu va putea să efectueze plăţi, pe 20 iulie, către Banca centrală Europeană (BCE), în valoare de 3,5 miliarde de euro, în contul unor obligaţiuni. O eventuală neplată ar putea să determine BCE să reducă nivelul împrumururilor de urgenţă acordate băncilor greceşti - o măsură care ar trimite sistemul financiar al ţării în criză şi ar obliga Guvernul să-şi tipărească propria monedă pentru a le recapitaliza.

În scrisoarea trimisă de către ministrul grec al Finanţelor Euclid Tsakalotos preşedintelui Eurogrupului şi lui Klaus Regling, directorul Mecansimului European de Stabilitate - fondul european de salvare -, perioada solicitată pentru programul de salvare este mai mare decât cea solicitată săptămâna trecută (doi ani).

Un purtător de cuvânt al fondului a confirmat că a primit solicitarea unui nou împrumut din partea Greciei.

Grecia afirmă, în această scrisoare, că-şi va "onora obligaţiile financiare către toţi creditorii, în timp util şi integral", exprimându-şi speranţa să efectueze plata de la 20 iulie. Atena preciează că împrumutul va fi folosit pentru "a da curs obligaţiilor legate de datoria Greciei şi a asigura stabilitatea sistemului financiar".

În scrisoare este cerută, de asemenea, reducerea datoriei, într-un limbaj mai echilibrat decât anterior. "În cadrul unei discuţii mai largi ,care urmează să aibă loc, Grecia salută oportunitatea explorării unor eventuale măsuri pe care să le poată adopta astfel încât datoria sa să devină atât sustenabilă cât şi viabilă pe termen lung", se arată în scrisoare.

Miniştrii Finanţelor din zona euro nu discută solicitarea miercuri, aşa cum se aştepta, a declarat un purtător de cuvânt al ministrului olandez al Finanţelor Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrupului. În schimb, solicitarea urmează să fie abordată într-o teleconferinţă, de către oficiali de rang înalt din cadrul ministerelor Finanţelor, a adăugat el într-un mesaj postat pe Twitter.

Germania s-a opus propunerilor Guvernului grec privind o reducere a datoriilor, însă unii oficiali au sugerat că ar putea să fie deschişi către această posibilitate în cazul în care Atena se angajează să reformeze economia. Fondul Monetar Internaţional, cel mai important creditor al Greciei din afara zonei euro, a insistat de mult timp asupra faptului că uriaşa datorie a afectat creşterea economică, îndemnând Guvernele din zona euro să adopte măsuri pentru a o reduce.