COMENTARIU Lelia Munteanu: Patriarhul maronit al Libanului îl înfruntă pe şeful Hizballah

Biserica Antiohiană Siriacă Maronită din Liban, după numele intreg, aflată în jurisdicţia Bisericii Romano-Catolice, este una dintre cele mai vechi comunităţi creştine siriace, datând de la începutul secolului V, după Hristos (maroniţii au îmbrăţişat în istoria lor timpurie monotelismul - ideea că în Hristos, Dumnezeu adevărat şi om adevărat, există o singură voinţă). Numără aproximativ 1.300.000 de credincioşi numai pe teritoriul Libanului (reprezentând aproximativ 23 la sută din populaţia ţării) şi alte zeci de mii în diaspora. Scaunul episcopal al întâistătotorului Bisericii Maronite din Liban, Patriarhul Bechara Butros Al-Rahi (84 de ani), se află în Bkerke, la nord-est de Beirut, la 650 m deasupra golfului Junieh.

În predica sa de sâmbătă - la o zi de la discursul secretarului general al Hizballah, Hassan Nasralah (al doilea din acest an al dezlănţuitului orator, după cel din 3 ianuarie), care pleda pentru continuarea luptei cu Israelul la graniţa de sud a Libanului – Patriarhul, cunoscut pentru poziţiile sale categorice, l-a înfruntat pe Nasrallah, spunând:  

„Nu dorim ca Libanul şi poporul său să poarte povara altor naţiuni şi popoare. Trebuie să aderăm la Rezoluţia ONU 1701 (referitore la războiul din 2006, care prevedea între altele şi dezarmarea Hizballah, n.m.) şi să ferim Libanul şi libanezii, prin înţelepciune şi autocontrol, de a intra în războiul Israelului împotriva Gazei (...). Nu încetăm să cerem, cu toate puterile noastre, din partea tuturor ţărilor şi autorităţilor oficiale, dreptul poporului palestinian de a se întoarce pe pământul său şi de a trăi într-un stat propriu. Ştim că această soluţie este mai eficientă decât războiul, uciderea, distrugerea, strămutarea, împrăştierea pe drumuri, foamea, opresiunea şi privarea. Cerem ca oraşele de graniţă, Libanul şi oamenii săi, să nu fie implicaţi în prelungirea acestui război (...). Decizia privind războiul şi pacea revine exclusiv Guvernului, cu două treimi dintre membrii săi, în conformitate cu Constituţia, având în vedere gravitatea oricărui război şi consecinţele sale cumplite".

Curajul Patriarhuui maronit e admirabil. Eminenţa Sa (pentru că liderii libanezi nu îndrăznesc s-o facă) s-a ridicat împotriva miliţiei şiite controlate de Iran – Hizballah  - care a luat ostatec un stat şi decide războiul şi pacea pentru cei peste 6 milioane de cetăţeni ai Libanuui.