COMENTARIU Lelia Munteanu: Şase personalităţi israeliene, într-un editorial din The New York Times: Congresul SUA „a făcut o greşeală teribilă"

Şase proeminente personalităţi ale societăţii israeliene – preşedintele Academiei (David Harel), un fost premier (Ehud Harak), un fost director Mossad (Tamir Pardo), un fost director de departament în Procuratură (doamna Talia Sasson), un premiat Nobel pentru Chimie (Aaron Ciechanover) şi un important scriitor (David Grossman) - semnează împreună astăzi un editorial în The New York Times cu titlul "Netanyahu nu vorbeşte în numele nostru. Congresul ar trebui să-i retragă invitaţia".

Ceea ce doresc e limpede şi auzim tot mai des clamat în manifestaţiile de stradă din Israel:

„Liderii Congresului SUA l-au invitat pe prim-ministrul Benjamin Netanyahu al Israelului să se adreseze unei reuniuni comune a Senatului şi a Camerei Reprezentanţilor, pe 24 iulie. În mod normal, noi, israelienii, am considera invitaţia ca pe o recunoaşte a valorilor comune ale celor două naţiuni şi un binevenit gest de la cel mai apropiat prieten şi aliat al nostru, căruia îi suntem profund şi moral îndatoraţi.  Dar Congresul a făcut o greşeală teribilă. Apariţia domnului Netanyahu la Washington nu va reprezenta statul Israel şi pe cetăţenii săi şi va răsplăti comportamentul său scandalos şi distructiv faţă de ţara noastră. Venim dintr-o varietate de domenii ale societăţii israeliene: ştiinţă, tehnologie, politică, apărare, drept şi cultură. Suntem astfel într-o bună poziţie de a evalua efectul general al guvernului domnului Netanyahu şi, asemenea multora, credem că el conduce Israelul la vale cu o viteză alarmantă, până la limita în care am putea pierde în cele din urmă ţara pe care o iubim. Până în prezent, domnul Netanyahu nu a reuşit să vină cu un plan pentru a pune capăt războiului din Gaza şi nu a reuşit să obţină libertatea a zeci de ostatici. Cel puţin o invitaţie de a se adresa Congresului ar fi trebuit să fie condiţionată de rezolvarea acestor două probleme şi, în plus, de solicitarea de noi alegeri în Israel, să permită mai mult ajutor e oamenilor asediaţi din Gaza şi să facă o treabă mai bună în a cruţa civilii. În repetate rânduri, el a respins planul preşedintelui Biden de a îndepărta Hamas de la putere în Gaza, prin înfiinţarea unei forţe de menţinere a păcii. O astfel de mişcare ar determina foarte probabil o alianţă regională mult mai largă, inclusiv o viziune de rezolvare a conflictului israeliano-palestinian, nu doar în interesul Israelului, ci şi în interesul ambelor partide politice din Statele Unite. Domnul Netanyahu constituie principalul obstacol în calea acestor rezultate".

După ce enumeră toate deciziile catastrofale ale Guvernului extremist de la Ierusalim, autorii încheie astfel: „Acordarea scenei de la Washington domnului Netanyahu nu va înlătura furia şi durerea poporului său, aşa cum au fost exprimate în demonstraţiile din întreaga ţară. Parlamentarii americani nu ar trebui să lase acest lucru să se întâmple. Ar trebui să-i ceară domnului Netanyahu să stea acasă".