COMENTARIU Lelia Munteanu | Familia regală haşemită visează la un nou Orient Mijlociu, pe modelul... Uniunii Europene

Cu acceptul nepotului său, regele Abdallah al II-lea al Iordaniei, prinţul El Hassan bin Talal (foto) a adresat o scrisoare deschisă poporului israelian, pe care a publicat-o în cotidianul Yedioth Ahronoth.

Ce spune, între altele, prinţul iordanian:

"A venit vremea să privim regiunea noastră - de la Marrakech la Bangladesh - dintr-o perspectivă largă, care să cuprindă tot Orientul Mijlociu. Acesta include Israelul, dacă şi când va deveni o parte integrantă din acest spaţiu caracterizat de onoare şi solidaritate.

Pandemia Corona e probabil cel mai mare examen al solidarităţii şi compasiunii pe care l-a cunoscut omenirea până acum. Colaborarea tuturor părţilor afectate este esenţială pentru însănătoşirea întregii regiuni. Nu suntem singuri în acest context. Ideea fundamentală e că nici o ţară din Orientul Mijlociu nu va reuşi să-şi rezolve problemele singură. Trebuie să conlucrăm pentru a promova dezideratele noastre comune. Alternativa ar fi o realitate în care statele concurează pentru maximizarea cerinţei interne şi exploatarea nelimitată a resurselor. Aceasta ar fi o tragedie, care ar leza toate ţările.

Colaborarea în domeniul apei potabile, resursă foarte limitată, ar fi un bun început. Am putea să ne inspirăm din Comunitatea Cărbunelui şi Oţelului din Europa sau din Uniunea Statelor Asiei de Sud-Est.

Regiunea noastră se evidenţiază printr-o îmbinare de petrol şi resurse umane, care ar putea ajuta în construirea unor companii pluraliste şi moderne, în scopul promovării unor reforme politice şi economice şi pentru micşorarea inegalităţii. Trebuie să promovăm şi să întărim stabilitatea în regiune, inclusiv Statul Palestinian, care să convieţuiască alături de Israel pe baza unui acord bilateral, care să exprime o afinitate politică şi statală şi o colaborare economică strânsă. Un astfel de acord va trebui să cuprindă împărţirea Ierusalimului, pe baza unui acord care să respecte religiile abrahamice (islamul şi iudaismul), să asigure securitatea şi integritatea Moscheei Al Aqsa şi instalarea conducerii paelestiniene în Ierusalim - capitala Statului Israel şi a Statului Palestina. Multilateralul va întregi bilateralul.

Israelul şi Statele Arabe care sunt dispuse pot începe deja demersul. Alte ţări din regiune, inclusiv Turcia şi Iranul, se pot alătura ulterior.

A venit vremea unui nou început".

Prima întrebare ar fi: de ce prinţul de la Amman s-a adresat direct poporului israelian, peste capetele liderilor săi?

Agitarea problemei palestiniene şi soluţia a două state, cu divizarea Ierusalimului, nu pare a fi în acest moment o prioritate pentru marii vecini din Arabia Saudită şi Emirate, care au avansat temeinic în restabilirea relaţiilor cu Israelul. (Invocarea Iranului nu înseamnă decât a introduce în discuţie motivul însuşi al minării acesteia).

Apa - da, rămâne o problemă şi poate chiar de acolo s-ar putea naşte speranţa unei conlucrări.

În fine, e straniu, ba chiar de-a dreptul neliniştitor faptul că, vorbind despre religiile abrahamice, prinţul "uită" să pomenească tocmai creştinismul.