PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Culmea tupeului: sub sigla SRI, în locul martirilor din temniţele comuniste, la catedrala ”Trei Ierarhi din Iaşi se comemorează ”Martirii Securităţii”

”Acţiunea Autobuzul”, în varianta noii Securităţi

Din 2018, în fiecare an s-a comemorat pe 14 mai, în urma promulgării Legii 127/2017, ”Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”. Instituirea zilei, ca moment de comemorare a celor care au suferit în temniţele comuniste, e marcată în acest an altfel: la Catedrala Mitropolitană ”Trei Ierarhi” din Iaşi are loc pe 15 mai, a doua zi, o slujbă pentru comemorarea ”eroilor de pe frontul nevăzut” al Securităţii, la iniţiativa colonelului Dumitru Şovar, acelaşi care a ridicat controversata troiţă de la Piteşti, de astă dată cu concursul colegilor săi securişti, din Iaşi. Un autocar cu ”rezervişti” din Argeş şi Vîlcea a şi plecat, din 13 mai, în glorioasa călătorie de comemorare a ”martirilor Securităţii”. De aici, vor pleca la Chişinău, pentru a face acelaşi lucru, alături de ”veteranii” moldoveni, din Serviciul de Informaţii şi Securitate, mulţi foşti kaghebişti.

Dacă vă întrebaţi cum a organizat Şovar acest pios pelerinaj în Moldova de dincoace şi dincolo de Prut, răspunsul e simplu: firma sa ”de pază şi protecţie” Euroguard din Piteşti, deşi are doar o mînă de agenţi şi o singură maşină, a încheiat noi contracte cu statul, dar şi cu ”privatul”. Deci are bani.

Recent, Dumitru Şovar a primit un contract la Pietroşani, după ce a monopolizat toate instituţiile din municipiul Piteşti, de la Universitate, pînă la Regia Apă-Canal. Comuna Pietroşani a dat eroi condamnaţi la moarte în lotul Arnăuţoiu şi aici primarul ocupă această funcţie din 1990 (într-un interviu în presa locală Şovar făcea public chiar că ”zona a fost în responsabilitatea lui” ca ofiţer de informaţii). E astfel explicabil de ce primăria a încredinţare firmei Euroguard un contract de ”mentenanţă la Securitate” de 30.000 lei, fără licitaţie, dar primarul n-a acordat vreun leu şi pentru un monument al rezistenţei, în comună – să nu ne mai întrebăm de ce, pentru că a explicat chiar Şovar în interviul lui.

Au contribuit, în felul lor, şi colegii de la Vîlcea: ultimul contract încheiat e cel cu lanţul de magazine ”Anabella”, din acest oraş. Şi-au plătit astfel locurile în autocar, încă de la plecarea din Piteşti, cu destinaţia Iaşi-Chişinău. De la Iaşi, autocarul cu ”veteran” ai Securităţi va pleca spre capitala Republicii Moldova, alăturîndu-li-se probabil colegi din partea locului. Cînd va plimba Şovar sigla SRI pînă la Moscova? Cînd va primi contracte de ”pază şi protecţie” şi de la veteranii KGB-ului, din Chişinău.

O comemorare ”sub acoperire”

Cum spuneam, din ”grupul” organizat de Şovar şi care a plecat pe 13 mai din Piteşti au urcat la Vîlcea alţi foşti colegi. Nu prea sînt ”rezervişti SRI”, ci de fapt cadre din fosta Securitate, precum colonelul Huidu şi acoliţii săi. Deranjaţi de Ziua Martirilor din temniţele comuniste, sărbătorită ca Zi naţională, toţi aceşti foşti securişti tînjesc de fapt să o eclipseze şi să o înlocuiască cu aceea a veteranilor Securităţii. Acelaşi simbolism, ca în cazul troiţei ridicată tocmai la Piteşti, oraşul cunoscut din cauza ororilor petrecute în penitenciarul de aici şi puse la cale de Securitate e folosit şi în cadrul ”manifestărilor” de la Iaşi şi Chişinău, care au loc sub sigla Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din SRI. De fapt, o organizaţie monopolizată de la înfiinţarea ei, în urmă cu aproape trei decenii, de foste cadre din conducerea Securităţii.

Începînd cu primul ei preşedinte din 1994, generalul Dumitru Tăbăcaru şi închiend cu colonelul Filip Teodorescu, care a condus-o din 2009, toţi cei care s-au aflat în fruntea Asociaţiei au făcut parte din Securitate şi acum folosesc, fără probleme, sigla SRI-ului, pentru  a preamări de fapt ”instituţia” unde au lucrat înainte. Nu intru acum în amănunte, privindu-i pe fiecare dintre liderii judeţeni ai ACMRR – SRI, trecutul lor în Securitate şi ”faptele de arme” care i-au adus pe o treime din ei în faţa judecăţii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, pentru încălcări grave ale drepturilor şi libertăţilor omului, înainte de 1989. Îmi iau libertatea să o fac într-un articol următor, pentru că ar ocupa prea mult spaţiu aici.

Însă ”iniţiativele” pline de imaginaţie ale colonelului Şovar de la filiala Argeş ACMRR – SRI mi-au atras atenţia asupra tuturor colegilor săi – aşa că voi avea ce scrie. Aici, însă, mă opresc încă o dată doar asupra lui şi asupra acestei recente şi şocante initiative, de a-i comemora pe securişti într-o slujbă la Catedrala ”Trei Ierarhi” din Iaşi pe 15 mai, chiar a doua zi după sărbătorirea naţională a ”Zilei de cinstire a martirilor din temniţele comuniste” şi la 75 de ani de la cel mai mare val de arestări din istoria poliţiei politice comuniste. E o culme a cinismului greu de imaginat. Care, însă, nu trebuie să ne mai mire: după ce au ”privatizat comunismul”, după ce profită din plin de relaţiile pe care şi le-au făcut ca ”ofiţeri de informaţii” pînă s-au pensionat din SRI, acum foştii securişti ne fură şi martirii.

Colonelul Dumitru Şovar a utilizat, în această organizare a ”turnelului moldovean” o stratagemă copilărească. Pentru a nu atrage atenţia asupra sa, a ”demisionat” din funcţia de preşedinte al Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din SRI.

Demisia lui a fost înaintată numai la Bucureşti, la începutul lunii mai şi nu a făcut-o publică şi în rîndul colegilor săi, de la filiala din Piteşti. E o demisie ”secretă”. De ce? Pentru că e doar un act formal. Nu are de gînd, de fapt, să demisioneze – căci funcţia e o sursă de influenţă, deci de contracte pentru firma sa de pază şi protecţie şi deci de bani pentru ”troiţe”, ”comemorări” şi ”plachete” cu sigla SRI-ului şi pentru preamărirea Securităţii, pe care colonelul Şovar nu se sfieşte să o facă, cu orice ocazie cu care iese în presa locală. Şi local are o presă bună, care nu a preluat niciun articol negativ la adresa lui, pentru că nu cred că există niciun redactor şef care să n-aibă la birou o ”plachetă” cu sigla SRI, semnată de colonelul Şovar.

Dar, să revin asupra ”demisiei” sale formale şi ”secrete”. În ea, Şovar spunea spunea că se află într-o situaţie ingrată, în sensul că "deşi am procedat într-un mod legal şi în conformitate cu statutul Asociaţiei, respectiv obiectivele acesteia, printre care, apărarea demnităţii şi onoarei militare şi a prestigiului profesiei noastre, după înălţarea Troitei de la Piteşti, am fost prins intr-o denigrare continuă... campanie căreia i-am rezistat cu DEMNITATE. Parafrazandu-l pe  dl. FILIP TEODORESCU , mi-am asumat riscul!"

De ce, însă, această demisie înaintată la Bucureşti? Şovar explică în chiar textul ei, care ar fi trebuit să rămînă secret: "în acest sens , anunţ conducerea Asociaţiei Naţionale că îmi dau DEMISIA din funcţia de preşedinte al sucursalei, urmînd ca acţiunea de la Iaşi să o transformăm într-o simplă "excursie". Ghilimelele îi aparţin colonelului. Adică, o comemorare ”sub acoperire”, urmînd ca, dacă lucrurile ies bine, demisia să fie retrasă.

Acum, ori totul, ori nimic: ori Securitatea pe locul ”martirilor din temniţe”, ori o demisie în alb, care, speră el, va rămîne doar cu un număr de înregistrare la ”centrala” de la Bucureşti şi cu niciun efect. Oricum, colegii săi din Piteşti nu ştiu nimic de ea. Sau nu ştiau, pînă acum. Cîmd s-ar putea să i se dea curs, poate urmată şi de altele. Dacă într-adevăr Asciaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere e într-adevăr a SRI, aşa cum arată sigla ei, şi nu a Securităţii şi ”martirilor” ei, comemoraţi mîine – la 75 de ani de la cel mai crud act al poliţiei politice.