PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Într-o ţară fără oameni de stat, totul e uşor de luat. Dreptul de a intra în Schengen, mai uşor ca toate

Din Schengen, am rămas cu bătaia Ursulei pe umărul lui Klaus

Este aici voba de o discuţie mai largă, privind conştiinţa istocităţii acestor persoane. Klaus Iohannis a scris ceva cărţi. ”Pas cu pas” şi încă un fel de compediu de texte privind Uniunea Europeană, cu care nu poate intra nici măcar în Uniunea Scriitorilor, căci nici măcar nu s-au scris cronici la ele. Spre cinstea sa, însă, nu s-a înscris la doctorat. Ambii au locul lor în istorie – preşedintele Cosnantinescu drept  omul care a făcut posibile intarea noastră în NATO şi UE, chiar dacă fizic, acestea nu s-au mai petrecut sub mandatul său. Dar el a lucrat permanent pentru ele, chiar şi după încheierea acestuia. Klaus Iohannis intră în istorie printr-un program anunţat şi asumat solemn, ”România educată”, de care s-a ales praful. Cu vizite, ca aceea în Egipt, care au fost utile pentru selfiuri, printre piramide, cu soţia, dar n-au adus nimic ţării. Cu amestecul brutal îm treburile guvenului ”său” şi al partidului pe care l-a condus, aducîndu-l pînă la situaţia de a-l alia, de voie, de nevoie, cu inamicul pe care-l demonizase pînă atunci – PSD-ul. Altfel, ţara ar fi devenit neguvernabilă. Şi, ultimul eşec din serie, aderarea la spaţiul Schengen. E clar, nu poate. E un preşedinte care, în multe situaţii, s-a dovedit inutil. Mai mult, în împrejurările în care s-a amestecat în viaţa internă a PNL-ului, rezultatele nefaste obţinute l-au făcut chiar nociv. De la geaca roşie încoace, ieşirea lui Iohannis în politica internă s-a soldat cu inversul rezultatului scontat. Iar în politica externă, el pur şi simplu nu a contat.

Nici diaspora nu mai e ce a fost. A ajuns neputincioasă, la fel ca preşedintele pe care l-a sprijinit la mitingurile anti-PSD, organizate de haştagii ”rezist”. Care nici ei nu prea mai există. Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE) şi Cercul Cultural Româno Austriac Unirea anunţau, acum două zile, că vor organiza duminică, de la ora 13:00. o manifestaţie în faţa Guvernului Austriei, în semn de protest faţă de votul cancelarului Karl Nehammer împotriva intrării României în spaţiul Schengen: ”Prin votul negativ pentru intrarea României in spaţiul Schengen, Austria i-a jignit nu doar pe cei 20 de milioane de români din ţară, dar si pe cei peste 150 000 de români care locuiesc legal in Austria, contribuind la prosperitatea ţării. S-ar putea ca unele calcule făcute de Cancelarul Karl Nehammer, conform căroroa un astfel de vot i-ar aduce o mînă de voturi la alegerile din ianuarie, să fie gresite, ţinînd cont de faptul că i-a supărat profund si pe cei 50 000 de români de origine care au cetăţenie austriacă şi pe familiile lor care au drept de vot”, a declarat Daniel Ţecu preşedintele FADERE. Supărarea pare să nu fi fost atît de mare, pentru că nu am găsit nicărieri vreo ştire că acest miting ar mai fi avut loc, sau dacă a avut, n-a avut nici atîta relevanţă, cît să fie subiectul unei ştiri cît de mici.

După votul de săptămâna trecută, cînd în cadrul Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne al UE, Austria ne-a trîntit uşa în nas şi a votat împotriva intrării României în spaţiul Schengen, Iohannis îşi meţine totuşi un tonus bun. El e împotriva boicotării Austriei în România, a băncilor şi benzinăriilor ei. Cu Ursula von der Leyen la Bucureşti, Klaus Iohannis i-a mulţumit ”pentru ajutorul acordat în chestiunea aderării la spaţiul Schengen”, ajutor care n-a folosit la nimic, pentru că România a ratat aderarea. "Din păcate, nu am ajuns la finalul cursei", a constatat preşedintele nostru, iar şefa CE l-a bătut pe umăr:: ”Voi lucra neîncetat pentru o soluţie cât mai repede". Cu asta am rămas să ne mulţumim.

Iohannis a mai şi temperat tăios toate răbufnirile anti-austriece din ţară. Pare că are un as în mînecă. Lui Rareş Bogdan, cel mai vocal ”justiţiar”, care dorea ca România să depună plîngere la Curtea Europeană de Justiţie împotriva Austriei, să-i boicotăm firmele şi băncile, preşedintele i-a tăiat scurt aripile. Fără să-l numească. A declarat sec: ”La cald şi la emoţie, tot felul de analişti vin cu tot felul de soluţii. Dar pot să vă spun că România nu va ataca această chestiune la Curtea Europeană de Justiţie”. Apoi, ca lucrurile să fie şi mai clare, a spus: ”Nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului sau autorităţilor publice”, explicând că totul trebuie făcut ”cu diplomaţie”, în care am văut, ştim, ”excelează”.

Nu că unii n-ar fi îmcercat. Îndemnul boicotării afacerilor austriece lansat de eurodeputatul liberal Rareş Bogdan, a fost pus în practică de oficialii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), companie cu un buget anual de aproape două miliarde de euro, aflată sub control PSD. Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a declarat că majoritatea companiilor din subordinea ministerului, de la Portul Constanţa la Aeroportul Otopeni, ”au găsit condiţii mai bune la CEC”, aşa că se mută de la BCR, a doua cea mai mare bancă din România, al cărei acţionar majoritar (99,88%) este Erste Group Bank AG din Viena.

Diverse primării, cluburi de fotbal şi societăţi comerciale au făcut anunţuri similare, adăugînd pe lista lor OMV-Petrom. În discuţiile de pe reţelele sociale s-a ajuns pînă la ideea renunţării la celebra cafea Julius Meinl şi pînă la decizia managerului Muzeului Naţional de Artă din Timişoara, de a anula expoziţia unui artist austriac, programată pentru 2024.

Multe din acţiuni s-au fîsîit. Jurnalistul Silviu Sergiu a scris pe pagina sa de facebook, despre ce s-a ales din retragerea conturilor agenţiilor Ministerului Transprturilor şi mutarea lor la CEC: ”Ei, bine, s-au dus oamenii la BCR să-şi ia catrafusele, iar funcţionarii băncii le-au răspuns politicos: - Sigur, dar pentru închiderea conturilor e nevoie de returnarea împrumuturilor luate de minister. (În traducere: vreţi să vă luaţi banii, daţi-i înapoi!) - Ăăăă, cum? au înghiţit în sec patrioţii lui Grindeanu. Şi au plecat cu coada între picioare. Aşa că, dacă vreţi să vă distraţi, întrebaţi-l pe Sorin Grindeanu pe pagina de Facebook, cum e cu mutatul conturilor”.

Pentru mine, Schengen nu e subiect de distracţie. Aşa că-mi rămîne să sper că Iohannis ştie ceva, poate că are într-adevăr un as în mînecă. Încurajatoare e declaraţia ministrului de externe al Austrei, Alexander Schallenberg, care dă asigurări că "nimic nu va mai sta în calea extinderii spaţiului Schengen", dacă se vor lua măsuri, astfel încât în următoarele luni ţara sa să constate o scădere anumărului solicitanţilor de azil. Veto-ul pe care Viena l-a spus aderării României şi Bulgariei la Schengen a fost unul "de moment" şi nu este "pentru totdeauna", a declarat el într-un interviu citat de presa austriacă.

Sîntem, deci, iarăşi la mîna austriecilor. Şi trebuie să avem grijă cum ne purtăm. Despre asta e vorba, cred: Iohannis practică o ”diplomaţie” a renunţării, prin care România va mai avea ceva de dat. Pe lîngă păduri şi petrol, ”diplomaţia” lui Iohannis poate ne lasă şi fără gazele din Marea Neagră, dacă înainte de votul în următorul JAI îl mai aşteaptă la Palatul Cotroceni o delegaţie de la OMV. Într-o ţară fără oameni de stat, totul e uşor de luat.