#euprimar Primul „smart village” din România. Cum a ajuns o comună să aibă „Patrula Eco”

Comuna campioană la atragerea de fonduri europene

Comuna Ciugud, din judeţul Alba, care în ultimii ani a atras peste 30 de milioane de lei din fonduri europene pentru proiecte de infrastructură şi dezvoltare, şi-a propus ca în acest an să pună în aplicare mai multe soluţii inteligente pentru protejarea mediului înconjurător, după cum a declarat, pentru MEDIAFAX, primarul Gheorghe Damian.

În acest scop, administraţia locală a cumpărat deja un autoturism electric, prin programul ”Rabla” şi a început construcţia unei parcări acoperite cu panouri fotovoltaice care vor asigura alimentarea cu energie electrică a instituţiei şi încărcarea vehiculelor care funcţionează pe baterii. De asemenea, alte panouri vor fi amplasarea pe clădirea centrului de informare turistică, lângă care va fi montată o altă staţie de încărcare pentru autovehiculele electrice.

”Comuna Ciugud s-a angajat în acest an să devină la nivel naţional promotorul conceptului „smart village”, respectiv o comunitate rurală care se dezvoltă inteligent folosind soluţii tehnice inovatoare dar respectând şi păstrând identitatea satului românesc. În acest concept un pilon important este protejarea inteligentă a mediului înconjurător. În orice comunitate şi mai ales în cele rurale, natura este importantă şi trebuie să o protejăm pentru viitorul copiilor noştri. De aceea noi implicăm copiii în colectarea selectivă a gunoiului şi am înfiinţat „Patrula Eco”, folosim un autoturism electric în activitatea curentă a primăriei sau producem energia electrică din surse regenerabile: eolian sau solar”, a declarat primarul Damian.

Investiţia în construirea celor două zone care vor produce energie verde este de circa 110.000 de euro, în majoritate bani europeni, la care se adaugă fonduri din bugetul comunei.

Proiectul nu este primul de acest fel şi face parte din angajamentul de a reduce cu 20% emisiile de dioxid de carbon, până în anul 2020, pe care administraţia locală l-a făcut ca primă semnatară a Convenţiei Primăriilor.

În anul 2014, la Ciugud s-a mai construit o centrală eoliană, pe un deal, care alimentează cu energie electrică două dintre satele comunei. Lucrarea a fost realizată în cadrul unui parteneriat cu Universitatea Politehnică din Timişoara şi a avut o finanţare de un milion de euro din partea Guvernului Norvegiei.

Arad are un registru al spaţiilor verzi, cu ajutorul căruia a atras zece milioane de euro

Arad se numără printre puţinele oraşe din România care au un registru al spaţiilor verzi. Cu ajutorul acestuia, primăria a atras zece milioane de euro, bani europeni, cu scopul de a amenaja noi astfel de spaţii.

Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, a declarat, pentru MEDIAFAX, că municipalitatea a accesat zece milioane de euro, cu scopul transformării unor terenuri degradate din oraş în spaţii verzi.

"Registrul local al spaţiilor verzi din Arad" a fost întocmit în urmă cu patru ani, la comanda primăriei, şi arată că oraşul are o suprafaţă de 35,58 mp de astfel de spaţiu per locuitor.

"Noi avem un registru al spaţiilor verzi, fără de care nu poţi accesa fonduri europene pentru amenajarea de noi astfel de spaţii. Am luat zece milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru a pune în valoare terenuri degradate şi a le transforma în spaţiu verde. Noi am depăşit norma Uniunii Europene, de a avea minim 25 de mp de spaţiu verde pe cap de locuitor. Suntem printre primele oraşe din ţară care depăşim această normă, avem malul râului Mureş amenajat. Noi am candidat de două, trei ori pentru titlul de Capitală Verde a Europei şi era trecută obligaţia realizării acestui registru", spune Gheorghe Falcă.

Conform "Registrului local al spaţiilor verzi din Arad", oraşul deţine 642,32 hectare de spaţii verzi. Această suprafaţă, raportată la populaţia de 179.045 a Aradului, conduce la suprafaţa de 35,58 mp spaţiu verde per locuitor.

În următoarea perioadă, în Arad vor fi realizate mai multe investiţii cu scopul creşterii calităţii spaţiilor verzi. Astfel, vor fi irigate spaţiile verzi din zonele cu trafic mare, iar cu ajutorul unui tomograf pentru copaci, s-a constatat că 5.000 de pomi trebuie tăiaţi pentru că sunt prea bătrâni.

"Anul viitor vom face o campanie de introducere a 15.000 de noi copaci. Practic, tăiem 5.000 de arbori care sunt bătrâni şi trebuie schimbaţi şi vom planta în locul lor 15.000. În ceea ce priveşte cei zece milioane de euro, banii europeni trebuie cheltuiţi până în anul 2022. Ne propunem să transformăm o suprafaţă de opt hectare în două zone cu parcuri de agrement, să punem în valoare terenurile degradate pentru a le transforma în spaţiu verde. Vor fi amenajate şi terenuri de sport, piste pentru biciclete sau terenuri de pescuit", a mai spuss Gheorghe Falcă.

Alba Iulia- proiecte în valoare de 77 de milioane de euro

Alba Iulia este pe primele locuri pe ţară la atragerea de fonduri europene pentru investiţii, cheltuind peste 200 de milioane de euro în zece ani pentru refacerea şi valorificarea turistică a cetăţii, construcţia de drumuri, piste de biciclete sau spaţii verzi. În ultima perioadă, însă, banii par să fie mai greu de atras iar proiectele nu mai sunt de anvergură.

Întrebaţi care este cauza acestei schimbări, reprezentanţii administraţiei locale spun că, de fapt, este vorba despre o strategie de management şi că proiectele mai mici necesită mai puţine eforturi la scriere şi depunere.

„Nu putem vorbi de o „cauză”, ci mai degrabă de o strategie de management: proiectele mari, de infrastructură, necesită mult mai multe eforturi la scriere şi depunere decât proiectele mai mici. Nu putem spune că a existat un ritm mai scăzut, dar subliniem că s-a muncit intens la proiecte foarte mari şi extrem de importante pentru oraş. Rezultatele se văd în lista de proiecte care au fost contractate şi care se află în diferite faze ale aprobării. Când vorbim de proiectele aflate în diverse faze de implementare este necesar să subliniem că totalizează aprox. 77 milioane de euro”, a declarat Robert Roman, purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, pentru campania #euprimar.

El a spus că între proiectele extrem de importante pentru infrastructura oraşului, aflate în prezent în faza de evaluare, şi care însumează investiţii de 32 de milioane de euro se află cele privind reabilitarea a 16 km de tramă stradală, construirea a 45 de staţii de autobuz, 16 km de piste de biciclete, 26 km de spaţii pietonale, 18 km de benzi dedicate pentru autobuze, 18 staţii de închiriere biciclete electrice, 6 staţii de încărcare pentru maşini electrice.

Un alt proiect important este dedicat transportului urban şi prevede achiziţia a 13 autobuze electrice şi 22 de staţii de încărcare, fiind o finanţare de 9,3 milioane de euro prin Ministerul Dezvoltării.

Potrivit reprezentantului Primăriei Alba Iulia, au fost depuse şi trei proiecte pentru reţele de iluminat public inteligent, dintre care două sunt deja aprobate, iar al treilea este în faza de evaluare, iar acestea însumează finanţări de 11,3 milioane de euro şi acoperă 78 de străzi.

Totodată alte proiecte de infrastructură sunt dedicate şcolilor din oraş şi modernizării unor străzi; construirii a 134 de platforme subterane pentru colectarea selectivă a deşeurilor; reabilitării termice a 13 blocuri; amenajării unei zone de agrement şi debarcader pe râul Mureş.

De asemenea, se află în derulare două proiecte dedicate comunităţilor vulnerabile, care însumează fonduri nerambursabile de 9 milioane de euro, iar altele privind construirea unui Muzeul al Copiilor, unui centru pentru vârstnici, organizarea de cursuri de alfabetizare digitală şi învăţare de bază în programare pentru tineri se află în diferite stadii de implementare.

Primăriei a mai arătat că au fost depuse şi trei proiecte dedicate eficienţei administraţiei locale, însumând peste 400.000 de euro, iar Asociaţia GAL Alba Iulia Incluzivă, din care face parte şi primăria alături de alte asociaţii şi fundaţii din oraş, va monitoriza şi va asigura selecţia de proiecte în valoare de peste 8 milioane de euro, bani europeni nerambursabili, din dorinţa de a ajuta în mod real comunităţile defavorizate şi de a genera o schimbare pozitivă în viaţa acestora.