#euprimar România stă pe loc. Marile oraşe, sufocate de trafic / Turismul de la mare şi munte se face în maşină

Aşa se face că în multe oraşe, în timp ce coloanele sunt tot mai lungi, praful se aşterne pe proiectele cu centuri ocolitoare şi parcări supraetajate. În plin sezon staţiunile de la mare şi munte au devenit şi ele celebre pentru calvarul de pe şosele, nu pentru oferte turistice.

Drumul National 1 la aglomeraţie

Ziua şi ştirea despre aglomeraţia de pe Drumul Naţional 1, iar ştirile sună la fel, semn că nu se schimbă nimic de zeci de ani. “Sunt cozi în toate staţiunile de pe Valea Prahovei”, “Un drum de 20 de minute, pe care îl faci în 2 ore”, “Oamenii spun că au parcurs drumul dintre Sinaia şi Buşteni în peste o oră”.

Niciunul dintre miniştrii Transporturilor nu a reuşit să facă vreun proiect să devină realitate. Toţi au promis, ne-au arătat planuri, au organizat conferinţe în care au ameninţat sau în care şi-au pus mandatele pe masă.

„O începem şi o terminăm până în 2016, chit că mă mut pe ea. Mă mut cu cortul pe autostradă şi tot o termin”, spunea Dan Şova, în luna martie 2013.

Nu doar că nu s-a mutat, dar în realitate, 2020 a fost aşteptat de mii de români în coadă, pe DN1.

Unul dintre planurile măreţe arăta că autostrada Comarnic - Braşov ar fi trebuit să fie gata cel târziu în 2017. Se cunoştea chiar şi taxa pentru şoferi, şi anume de 7 lei.
Pe traseu erau proiectate trei tuneluri prin munţi, 19 viaducte şi 15 poduri.

A rămas proiect.

O speranţă ar fi, pentru miile de români care se încăpăţânează să dea banii turismului românesc, o centură ocolitoare a staţiunii Buşteni.

Un plan a fost adus în atenţia publică de guvernul Dăncilă, în primăvara anului trecut, iar propunerea avansată de ministerul Transporturilor era de “Varianta de Ocolire Buşteni Sud km 0+000 – km 1+020", adică un km care să ocolească staţiunea Buşteni.

E tot în faza de proiect.

În valurile aglomeraţiei

Spre mare situaţia este ceva mai bună. Asta cât stai pe Autostrada Soarelui, pentru că imediat după ce cobori te aşezi tot în aglomeraţia dintre staţiuni.

Pe timpul verii, şi oraşul Constanţa este extrem de aglomerat. Sute şi sute de maşini trec constant pe străzile oraşului, traficul rutier devenind un calvar.

Potrivit datelor statistice, în municipiul Constanţa sunt înmatriculate mult peste o sută de mii de autoturisme. La acestea se adaugă câteva mii de vehicule ale navetiştilor, iar în timpul sezonului estival, alte zeci de mii ale turiştilor.

Iar pentru toate vehiculele există mai puţin de 40.000 de locuri de parcare, dintre care mai mult de jumătate sunt rezidenţiale.

Drept urmare, pe locurile de parcare rămase „vacante” se luptă să parcheze între cinci şi 10 şoferi, în funcţie de sezon. Astfel că în oraş domneşte un fel de lege a junglei, fiecare şofer încercând să-şi păstreze locul de parcare, blocând strada cu cutii, bolovani sau navete goale de bere deşi o astfel de blocare a drumului public este interzisă, iar Poliţia Locală sancţionează drastic aceste abateri.

Politica administraţiei publice locale nu pare să se îndrepte spre remedierea acestor probleme. E drept, Primăria a luat câteva măsuri pentru organizarea parcării, montând stâlpi pe trotuare şi introducând parcări cu plată. În plus, Poliţia Locală a început ridicarea maşinilor parcate neregulamentar.

Dar, în campania electorală, primarul Decebal Făgădău a promis construirea mai multor parcări supraetajate şi subterane, iar până în prezent a reuşit numai să dărâme câteva sute de garaje ridicate ilegal şi să amenajeze o serie de parcări în cartierele rezidenţiale. Astfel, conform datelor prezentate de Primăria Constanţa, de la începutul anului şi până acum au fost înfiinţate aproximativ 900 de locuri noi de parcare, în cartierele din oraş.

"Trebuie să recunoaştem că avem o mare problemă în Constanţa: prea multe maşini, prea puţine locuri de parcare, în timp ce străzile şi bulevardele sunt mici, înguste şi insuficiente pentru numărul de maşini pe care îl avem doar noi ca locuitori", recunoaşte primarul Constanţei.

Drept urmare, autorităţile locale spun că au planuri mari de sistematizare a circulaţiei în oraş, cerând fonduri europene printr-un proiect ce prevede îmbunătăţirea mobilităţii în municipiul Constanţa, în special între Gara CFR şi staţiunea Mamaia, pentru care sunt necesare peste două milioane de euro.

Capitala aglomeraţiei

Nimic nu se compară cu aglomeraţia zilnică din Bucureşti.

Bucureştiul este unul dintre cele mai aglomerate oraşe din lume, cu un trafic infernal. S-a ajuns aici din cauza faptului că în ultimii 30 de ani, primarii oraşului au realizat prea puţine proiecte de infrastructură, asta în vreme ce Capitala a continuat să se dezvolte într-un ritm foarte mare.

Date şi fapte:
- Aproximativ 4,2 milioane de locuitori are Zona Metropolitană Bucureşti;
- Aproape 1,5 milioane de vehicule sunt înmatriculate în Capitală, la care se adaugă maşinile în tranzit;
- Bucureştiul are prea puţină infastructură, lipsesc pasajele şi parcările;
- Nu mai există o taxă auto din 2016, ceea ce a dus la o creştere cu peste 20% a numărului de maşini;
- Consecinţe: Capitala României se află pe locul 5 într-un top al oraşelor cu cel aglomerat trafic din lume, conform Indexului TomTom;

Alba Iulia, oraşul marilor proiecte

Aglomeraţia nu lipseşte nici în Alba Iulia.

Care este soluţia? Câteva proiecte…

Administraţia se gândeşte la benzi cu circulaţie reversibilă, semafoare cu timpi reglaţi în funcţie de aglomeraţia în trafic şi construirea unor parcări supraetajate.

Reprezentanţii Primăriei Alba Iulia spun că s-a ajuns la traficul de coşmar deoarece străzile nu au fost construite pentru numărul foarte mare de maşini apărute în oraş, în ultimii ani.

„Cu o infrastructură concepută pentru un număr radical mai mic de maşini şi puşi în faţa unei adevărate explozii de autovehicule apărute în ultimii 5-10 ani în oraş, orice soluţie nu poate rezolva definitiv şi fără echivoc nici problema aglomeraţiei din trafic şi, cu atât mai puţin, a locurilor de parcare. Vorbim de un factor fizic, de un număr insuficient de metri pătraţi existenţi, care nu poate fi suplimentat pentru că este natural limitat”, a declarat viceprimarul Paul Voicu.

Potrivit edilului, Primăria Alba Iulia face constant eforturi pentru găsirea de soluţii, atât pentru fluidizarea traficului, cât şi pentru crearea de locuri de parcare noi.

De exemplu, în zona unor şcoli sunt modificate regulile de parcare, în special dimineaţa şi la prânz sau se instituie benzi suplimentare de preselecţie pentru încadrarea pe unele străzi, astfel încât traficul să nu mai fie blocat la venirea şi la plecarea elevilor de la cursuri.

De asemenea, pentru o altă zonă cu probleme, şoseaua de centură, s-au luat măsuri de siguranţă şi fluidizare prin amenajarea unui sens giratoriu, la intersecţia cu strada pe care se ajunge în centrul oraşului.

În ceea ce priveşte parcările, rezolvarea problemelor nu se poate face prin măsuri imediate, având în vedere că, potrivit datelor statistice în oraş sunt peste 27.000 de maşini, de două ori mai multe decât locurile de parcare.

Reprezentanţii primăriei spun că pentru viitorul apropiat se ia în calcul, construirea a două parcări supraetajate, una în zona centrală a oraşului, iar alta în cartierul Cetate.

Timişoara nu are nici acum Centură ocolitoare

Traficul în Timişoara devine tot mai aglomerat ca urmare a creşterii numărului de maşini. Primăria a realizat mai multe proiecte astfel încât şoferii să circule mai uşor, însă lipsa centurii ocolitoare de sud a oraşului reprezintă o mare problemă.
Printre proiecte se numără construirea cu bani europeni a pasajului subteran Michelangelo, deschis în anul 2015, cu o lungime de 455 de metri, dintre care 125 de metri partea acoperită.
De asemenea, alte două pasaje auto pe sub calea ferată au fost lărgite la Timişoara, iar mai multe străzi au fost extinse la patru benzi.
Cu toate acestea, traficul în Timişoara devine tot mai aglomerat, ca urmare a creşterii numărului de maşini.
Primarul Nicolae Robu susţine totuşi că se circulă "rezonabil" în comparaţie cu ceea ce se întâmplă în alte oraşe mari ale României.
"În Timişoara sunt, evident, după Bucureşti, de departe, cele mai multe investiţii străine. Prosperitatea conexă a făcut ca numărul de maşini să crească enorm. După ce timp de 50 de ani infrastructura de mobilitate nu a beneficiat de niciun proiect semnificativ, în cei şapte ani cu mine primar ea a reprezentat principalul câmp investiţional.
Am făcut trei pasaje, am lărgit o mulţime de străzi şi poduri, am creat noi străzi, am realizat un sistem inteligent de control al semaforizării, am dezvoltat sistemul de transport public, am încurajat folosirea bicicletelor, trotinetelor şi segway-urilor, totul pentru a decongestiona traficul, ajuns greu de suportat. La ora actuală, se poate afirma că traficul în Timişoara este absolut rezonabil, comparativ cu situaţia din alte oraşe comparabile ca mărime şi nivel de dezvoltare", a declarat, corespondentului MEDIAFAX, primarul Timişoarei, Nicolae Robu.
Abia la sfârşitul anului trecut a fost semnat contractul de proiectare şi execuţie a lucrărilor la centura de sud a Timişoarei, reprezentanţii Consiliului Judeţean Timiş susţinând că este cel mai important proiect de infrastructură rutieră din judeţ din ultimii zece ani.
Proiectul are o valoare de 58 de milioane de euro, bani europeni, termenul de execuţie fiind şase luni pentru realizarea proiectului şi doi ani pentru execuţia lucrărilor. Lungimea acestui tronson este de 25,69 kilometri şi va avea câte o bandă pe fiecare sens.
Centura ocolitoare de sud a Timişoarei va lega drumul spre Lugoj de cel spre Stamora-Moraviţa, astfel că traficul în oraş va fi fluidizat.
Silicon Valley de Transilvania, în aglomeraţie

Una dintre cele mai mari probleme înregistrate la nivelul municipiului Cluj-Napoca este cea generată de traficul rutier, în condiţiile în care, la orele de vârf, în special dimineaţă, se creează ambuteiaje pe arterele principale.

Pentru a încerca rezolvarea, măcar parţială a situaţiei, Primăria Cluj-Napoca a investit milioane de euro în transportul în comun, în achiziţia de autobuze electrice, troleibuze şi tramvaie, sperând să-i determine pe locuitorii oraşului să renunţe la a circula cu maşinile proprii şi a nu sufoca şi mai mult traficul rutier.

Pentru o circulaţie fluentă a mijloacelor de transport în comun din Cluj-Napoca, Primăria a înfiinţat benzile dedicate pe care circulă autobuzele şi troleibuzele dar şi bicicletele.

Aceste benzi dedicate sunt marcate şi delimitate corespunzător şi au fost introduse atât pe relaţia Est-Vest cât şi în unele zone tangenţiale centrului oraşului, efectul fiind reducerea la jumătate a timpilor necesar deplasărilor pe aceste trasee.

Şi cu toate acestea, clujenii stau în trafic mai mult decât ar fi nevoie.

Sibiul, doar pas cu pas

Sibiul traversează o perioadă în care se construieşte foarte mult, cererea fiind mare, mai ales că mulţi tineri vin în oraş, atraşi de locurile de muncă, dar şi de viaţa culturală de aici.

Locuinţele au ţinut şi ele pasul cu dezvoltarea, astfel că preţul unui apartament în Sibiu este destul de ridicat. Tinerii s-au reorientat şi au găsit variante mai ieftine în zone din afara Sibiului: Cisnădie, Şura Mare, Cristian, Şelimbăr.

O astfel de dezvoltare a ansamblurilor rezidenţiale în zone din afara oraşului a găsit infrastructura nepregătită să preia, la ore fierbinţi, traficul de la intrările, respectiv ieşirile din oraş, atunci când muncitorii merg spre locurile de muncă sau când se întorc acasă.

Este cazul drumului care leagă oraşele Sibiu şi Cisnădie, tranzitat de sute de maşini în fiecare dimineaţă şi seară. Aici, pentru un drum de patru – cinci kilometri, şoferii ajung să stea în coloană, uneori, o oră.

La fel se întâmplă la intrarea în Sibiu, dinspre Zona Industrială Vest. Oraşul este sufocat de maşinile care tranzitează oraşul, în loc să iasă spre centura ocolitoare.

Pentru că s-a discutat mult despre Zona Metropolitană, care ar putea rezolva măcar o parte din aceste probleme legate de infrastrucură, primarul Sibiului, Astrid Fodor, spune că un astfel de tip de asociere va deveni un subiect de interes pentru oraşul pe care îl conduce doar „în momentul în care se va adopta o legislaţie pentru zonele metropolitane care să asigure inclusiv consolidarea poziţiei decizionale a municipiilor, raportat la numărul de locuitori şi maximizarea impactului dezvoltării urbane”.

Până atunci, se încearcă modernizarea transportului public pentru ca acesta să constituie o alternativă la transportul cu autovehiculul propriu. Primăria Sibiu a achiziţionat 65 de autobuze noi, moderne, alte aproximativ 60 de mijloace de transport ecologice fiind în curs de achiziţionare pe proiecte finanţate din fonduri europene.

De asemenea o alternativă este transportul cu bicicleta în oraş, în acest sens urmând să fie create piste pe malul Cibinului şi către zona centrală, precum şi pe Calea Dumbrăvii, care va lega centrul de ieşirea spre Pădurea Dumbrava, unde va fi zonă de agrement.

Totodată, Primăria Sibiu are în vedere noi drumuri, alternative pentru arterele aglomerate. Au fost iniţiate deja proiecte de construcţie a mai multor drumuri de legătură între Zona Industrială Vest şi oraş, proiecte de lărgire şi modernizare a podului de pe şoseaua Alba Iulia, la intrarea în oraş dinspre Alba Iulia, precum şi proiecte pentru construcţia unui nou pod peste râul Cibin împreună cu un drum direct de legătură între cartiere care să atenueze aglomeraţia pe străzile principale ale oraşului, suprasolicitate la orele de vârf.