Adevărul despre asasinarea lui J.F. Kennedy ar putea fi aflat în 2017

Istoricii încep să se pregătească, cercetătorii au intrat într-o stare de febrilitate, iar adepţii teoriei conspiraţiei sunt cuprinşi de nerăbdare: în octombrie 2017, cea mai mare parte a conţinutului arhivei în care a fost documentată ancheta lansată după asasinarea preşedintelui american J. F. Kennedy urmează să fie dată publicităţii.

În total, la peste 40.000 de documente redactate în cadrul acelei anchete au avut acces doar şapte arhivari, ale căror nume au fost ţinute în secret. Ei lucrează de mulţi ani, luându-şi numeroase măsuri de precauţie din motive de securitate, la această "mină" de informaţii, care ar putea să facă lumină, după 50 de ani, asupra unuia dintre cele mai mari mistere ale istoriei americane contemporane.

Earl Warren, fost şef al Curţii Supreme de Justiţie din Statele Unite, care a prezidat comisia de anchetă înfiinţată pentru a investiga asasinarea celui de-al 35-lea preşedinte al Statelor Unite, i-a spus unui jurnalist care l-a întrebat dacă americanii vor afla într-o bună zi totalitatea concluziilor formulate după încheierea anchetei: "Acel moment va veni, dar, probabil, nu se va produce în timpul vieţii voastre!".

Site-ul Politico, pe care au apărut în premieră aceste informaţii, afirmă că, deşi acea dată - octombrie 2017 - a fost oficial fixată pentru a autoriza accesul publicului larg la acele arhive, în orice moment s-ar putea întâmpla ca viitorul preşedinte în funcţie să îşi exercite dreptul de veto, în urma unei cereri formulate de CIA, FBI sau orice altă agenţie guvernamentală.

Va fi suficient ca aceste agenţii să considere că unii dintre protagoniştii anchetei - dintre care unii sunt încă în viaţă - ar fi expuşi în mod inutil de dezvăluirile conţinute într-unul dintre acele documente sau în transcrierile unor interogatorii. Şi, întrucât acel moment va veni la un an şi jumătate după ce succesorul lui Barack Obama îşi va prelua funcţia, noul preşedinte, în funcţie de afinitatea lui pentru transparenţă, de contextul intern şi de cel internaţional, va decide dacă îşi va da acordul sau nu îşi va da acordul pentru publicarea totală a acestor arhive.

Recenta apropiere diplomatică dintre Statele Unite şi Cuba poate, de exemplu, să reprezinte un motiv suficient de puternic pentru a amâna publicarea arhivelor. Lee Harvey Oswald, asasinul lui J. F. Kennedy, a făcut o călătorie în Ciudad de Mexico, cu doar o lună înainte de a-l împuşa mortal pe J.F.K. În timpul acelei vizite s-a întâlnit cu câţiva agenţi din Cuba. Or, una dintre ipotezele pe care unii dintre anchetatori le-au reţinut pentru a explica gestul criminalului a constat în faptul că Lee Harvey Oswald a acţionat din ordinul serviciilor secrete cubaneze, ca o reacţie la tentativele de asasinare a lui Fidel Castro de către agenţi trimişi de CIA, cu acceptul lui J.F. Kennedy. Printre cele 40.000 de documente ce ar putea fi date publicităţii, 1.100 provin de la CIA şi ar putea să conţină eventuale dovezi care să ateste legăturile lui Oswald cu regimul comunist cubanez.

Sau, din contră, documentele ar putea să demonstreze că asasinul lui J.F.K. a fost manipulat de către anti-castrişti care nu i-au iertat preşedintelui american faptul că, mai întâi, i-a ajutat să organizeze debarcarea din Golful Porcilor, în aprilie 1961, apoi i-a abandonat, în momentul în care operaţiunea s-a dovedit a fi un eşec răsunător. Sute de exilaţi cubanezi au fost ucişi în acea operaţiune. 332 de pagini din aceste arhive care aşteaptă să fie divulgate se referă la un personaj cu o reputaţie îndoielnică, Edward Hunt. Acest agent CIA, definit ulterior prin sintagma "instalatorul din Watergate", scandalul care a dus la demisia lui Nixon, a fost unul dintre aceia care au pregătit debarcarea anti-castriştilor în Cuba. Înainte de a muri, în 2007, Edward Hunt a dezvăluit, fără să ofere alte detalii, că a fost informat în 1963 în legătură cu un complot al exilaţilor cubanezi care căutau asasini profesionişti pe care doreau să îi angajeze pentru a-l ucide pe J.F. Kennedy.

Tot în aceeaşi arhivă se află şi transcrierea interogatoriului condus asupra unui ofiţer KGB, Iuri Nosenko, care a dezertat în Occidentat la scurt timp după moartea lui Kennedy. Acel transfug sovietic se ocupase de Oswald în timpul celor doi ani şi jumătate pe care acesta i-a petrecut în fosta U.R.S.S. începând din 1959, înainte de a reveni în Statele Unite, luând-o cu el şi pe soţia lui rusă, cu care s-a căsătorit în timp ce locuia la Moscova. Aceeaşi arhivă ar putea duce la o serie de dezvăluiri care ar putea să confirme ipoteza potrivit căreia, în plin Război Rece, sovieticii au dorit să îl ucidă pe omul care i-a ţinut piept lui Hruşciov în scandalul rachetelor din Cuba.